Şefa Trezoreriei americane Janet Yellen a avertizat din nou că Statele Unite ar putea intra în incapacitate de plată a datoriilor nu mai târziu de 1 iunie dacă Congresul nu va acţiona pentru majorarea sau suspendarea plafonului datoriei.
Congresul a introdus plafonul în 1917, iar în ultimele şapte decenii acesta a fost majorat de 78 de ori. Actuala limită de 31.400 miliarde de dolari a fost atinsă în ianuarie, însă Trezoreria a luat măsuri extraordinare pentru a-i permite să finanţeze în continuare activităţile guvernului.
În prezent, o bătălie înverşunată se dă între democraţi şi republicani cu privire la această criză. Janet Yellen a avertizat că impasul reprezintă practic „o armă îndreptată către poporul american şi economia americană“, potrivit Deutsche Welle.
Lipsa de fonduri ar forţa Trezoreria să prioritizeze probabil cheltuielile pentru ca plăţile în contul datoriei şi dobânzilor să fie făcute mai întâi. Acest lucru ar însemna întârzieri în plata salariilor a zeci de milioane de angajaţi din sectorul public.
Plăţile în contul asigurărilor sociale şi subvenţiilor de sănătate pentru americanii mai în vârstă şi mai vulnerabili ar putea fi de asemenea suspendate.
Deşi orice impact ar fi probabil temporar, o analiză a consilierilor economici ai lui Biden avertizează că chiar şi un default „scurt“ ar costa economia americană 500.000 de locuri de muncă. Un default prelungit ar şterge 6% din PIB-ul Americii, cu pierderi de zeci de mii de firme şi aproximativ 8,3 milioane de joburi, aproape la fel ca în criza financiară din 2008.
În cel mai rău scenariu, SUA ar fi nevoite să nu se mai împrumute până în iulie sau august, ceea ce ar trimite unde de şoc pe pieţele financiare.
Investitorii ar pune atunci sub semnul întrebării valoarea obligaţiunilor americane, considerate cele mai sigure investiţii.
Un default ar putea slăbi dramatic comerţul mondial şi arunca restul lumii într-o recesiune profundă. Un default mai serios ar putea provoca un declin puternic al dolarului american, cauzând fluctuaţii haotice ale cursurilor de schimb şi împingând puternic în sus preţurile petrolului şi altor materii prime.
În ultima vreme, scumpirea petrolului a fost restrânsă de un dolar mai puternic şi de scăderea Bursei de acţiuni. Dolarul a coborât de la un maxim pe 5 săptămâni la începutul săptămânii, investitorii aşteptând veşti de la Washington privind criza plafonului.
Mai multe detalii pe www.zf.ro
Inflaţia la nivel mondial ar putea creşte din nou, iar blocajele de la nivelul lanţurilor de aprovizionare s-ar putea amplifica din cauza lipsei de încredere în sistemul financiar.
Potrivit CNN, Statele Unite nu sunt singura ţară care impune o limită asupra sumei de bani pe care guvernul o poate împrumuta, însă este singura care este în mod regulat împinsă în pragul unei crize politice şi economice din cauza limitei respective.
În afară de SUA, singura economie avansată care îşi limitează împrumuturile în termeni absoluţi este Danemarca, însă în această ţară plafonul este în mod intenţionat setat suficient de sus pentru a se evite drame politice ca cea actuală din Washington.
Limita a fost majorată în Danemarca doar o dată, fiind aproximativ dublată în 2010 pentru ca ţara să poată face faţă impactului crizei financiare din 2008. Însă majorarea nu a fost necesară până la urmă, împrumuturile menţinându-se cu mult sub limită.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).