6.1 C
București
luni, decembrie 9, 2024

Banking & Servicii financiare – În goana după randamente, investitorii fugăresc pentru a le împrumuta guvernele de la periferia zonei euro şi pe cele din Europa de Est, rămase fără bani – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Investitorii cumpără masiv titlu rile de datorie ale unora dintre cele mai îndatorate ţări din zona euro pentru a profita de randamente atrac tive, cu liniile de demarcaţie tra diţionale dintre pieţele de obligaţiuni mai riscante şi cele mai sigure ale blocului estompându-se din ce în ce mai mult...

Acest declin, dublat de un raliu amplu consemnat de titlurile de datorie din zona euro la sfârşitul anului trecut pe fondul speranţelor legate de reduceri de dobânzi au con tribuit la îngustarea diferenţei dintre costurile de finanţare ale Italiei şi cele ale Germaniei la 1,56%...

Est-europenii au ieşit masiv pe pieţele de obligaţiuni la începutul acestui an, disperaţi să facă rost de euro şi dolari pentru a-şi finanţa cheltuielile enorme.

Investitorii cumpără masiv titlu­rile de datorie ale unora dintre cele mai îndatorate ţări din zona euro pentru a profita de randamente atrac­tive, cu liniile de demarcaţie tra­diţionale dintre pieţele de obligaţiuni mai riscante şi cele mai sigure ale blocului estompându-se din ce în ce mai mult, scrie Financial Times.

Traderii sunt încurajaţi de ra­poar­tele în scădere ale datoriei din Italia, Portugalia, Grecia şi Spania, spun analiştii. Acest declin, dublat de un raliu amplu consemnat de titlurile de datorie din zona euro la sfârşitul anului trecut pe fondul speranţelor legate de reduceri de dobânzi au con­tribuit la îngustarea diferenţei dintre costurile de finanţare ale Italiei şi cele ale Germaniei la 1,56%, un mi­nim pe aproape doi ani.

Potrivit estimărilor FMI, rapor­tul datorie/PIB va creşte în Franţa şi Belgia în următorii doi ani, dar va scădea semnificativ în Grecia şi Por­tu­galia, cu un declin modest anticipat şi în Italia şi Spania. De asemenea, ratele de creştere economică au fost mai ridicate în ultimul an în Spania, Grecia şi Portugalia comparativ cu cele din Germania şi Franţa, în timp ce economia Italiei a stagnat.

Est-europenii au ieşit masiv pe pieţele de obligaţiuni la începutul acestui an, disperaţi să facă rost de euro şi dolari pentru a-şi finanţa cheltuielile enorme.

Ţările din regiune se grăbesc să vândă titluri de datorie, profitând de apetitul crescut pentru obligaţiuni noi al investitorilor, în condiţiile în ca­re acestea încearcă să-şi acopere defici­tele în creştere şi văd în faţă un an plin de riscuri, notează Bloomberg.

Ungaria îşi anunţase planuri de reducere a emisiunilor de obligaţiuni în valută în acest an, însă în prima lună a anului a lansat două astfel de emisiuni de obligaţiuni.

Ţara a devenit una dintre pri­mele din rândul celor emergente care au vândut obligaţiuni în dolari în acest an pentru a-şi acoperi nevoile de finanţare în creştere.

Ţara s-a împrumutat în creştere anul trecut pentru a acoperi fondu­rile europene neprimite.

Plăţile în contul serviciului datoriei s-au dublat anul trecut. Plăţile legate de datorii au urcat la 2.500 miliarde de forinţi (7,1 mld dolari) în ianuarie-septembrie 2023, dublul nivelului din perioada similară din 2022.

Acest lucru a dus şi la creşterea nevoilor de finanţare ale ţării. Aceasta a vândut obligaţiuni în dolari de 2,5 miliarde dolari pe 12 ani la începutul lunii. Mai apoi, ţara a vândut euroobligaţiuni verzi de 1,5 miliarde de euro. Vânzările ar putea face ca Ungaria să-şi depăşească planul privind emisiunile de obligaţiuni în valută pentru prima jumătate a acestui an.

La sfârşitul anului, agenţia de management al datoriei ţării AKK indicase că împrumuturile în valută ale ţării se vor ridica la 6,7 miliarde de dolari în 2024, dintre care 3,8 miliarde vor fi sub formă de obligaţiuni internaţionale.

Cât priveşte Polonia, autorităţile din această ţară intenţionează să-şi crească emisiunile de euroobligaţiuni cu aproape 37,8 miliarde de zloţi (8,66 miliarde de euro) în 2024, faţă de 13,3 miliarde de zloţi în 2023.

La începutul anului, noul guvern al ţării a accesat pieţele internaţionale cu cea mai mare emisiune de euroobligaţiuni din istoria ţării. Ministerul de finanţe polonez a vândut obligaţiuni pe 10 ani şi 20 de ani în valoare record de 3,75 miliarde de euro.

În 2024, guvernul României trebuie să împrumute 180 miliarde de lei, adică echivalentul a 36 miliarde de euro, pentru ca administraţia şi statul să poată supravieţui. Din această sumă, 13 miliarde de euro ar urma să fie luaţi de pe pieţele internaţionale.

 

 



Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!