Robotul Minerva ca: 
♦ Economiştii români au deplâns creşterea economică de doar 0,8% anunţată de INS pentru trimestrul al doilea şi prevăd un viitor complicat din cauza deficitelor gemene în creştere (deficitul bugetar şi de cont curent) care vor obliga guvernul viitor să caute măsuri de ajustare fiscală.
Datele publicate de Eurostat, oficiul de statistică al Comisiei Europene, arată că evoluţia economică a României nu este nici bună, nici rea, ci se înscrie în media de creştere a Uniunii Europene. Economia României nu a fost performantă ca cea a Poloniei, care a crescut cu 4% în T2, dar nici corigentă ca economiile Austriei, Suediei, Germaniei, Letoniei, Irlandei sau Finlandei, care au avut creşteri egale cu zero sau cu minus. Aşadar, procentul de creştere de 0,8% cât a înregistrat România în T2 este exact procentul de creştere mediu înregistrat de UE. Problema este că economiştii români se aşteptau la creşteri mult mai mari, de 2-3%, pentru că aşa sugerau datele lunare. Când, în T2, consumul îţi creşte cu 9,9%, este de aşteptat ca acesta să se vadă şi în creşterea economică. Când pui miliarde de euro în drumuri şi autostrăzi, este de aşteptat ca acest efort să se vadă şi în creşterea economică. Când laşi deficitul bugetar să urce la 7% din PIB, o sumă uriaşă ce trebuie rambursată, un observator neutru ar putea judeca că trebuie să fie ceva calcul la mijloc, altfel nu te-ai imprumuta pentru salarii şi pensii doar ca să vezi cum creşte consumul din bunuri de import. Or, toate aceste cheltuieli nu s-au văzut în creşterea economică şi nu există, deocamdată, explicaţii clare venite din partea celor care prognozau creşteri de 2-3% în T2. Şi încă ceva. Cheltuind în neştire, fără să o spună direct, guvernul a mizat pe o creştere prin consum (oricum, industria, construcţiile agricultura sunt în picaj). Dar un deficit bugetar de 7% din PIB în 2024 înseamnă un gol bugetar de 25 de miliarde de euro. Într-un singur an. Şi asta la o creştere economică de 3,5%. Cum această creştere nu va mai veni (deci veniturile bugetare vor fi şi mai mici), deficitul este lăsat de izbelişte. Statistica mai spune că PIB-ul în T2 2024 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,1% faţă T1. Dar 0,1% este, de fapt, o stagnare. Cum rămâne cu consumul care a crescut de la şase şi ceva la sută, în T1, la 9,9%, în T2?
Eurostat ne aşază în rândul lumii. Economia nu uimeşte, dar creşterea de 0,8% în T2 este egală cu media UE. Ţările din regiune au performanţe ceva mai bune, dar, cu excepţia Poloniei (creştere de plus 4%), nu trezesc admiraţia. Slovacia a crescut cu 2,1%, Bulgaria cu 2%, Ungaria cu 1,3%, iar Cehia cu 0,4%.
Dar aceste ţări au un alt atu. Ele nu au un deficit de 7% din PIB în 2024 şi nu le trece prin cap să facă excese pe viitor. România este singura ţară din UE aflată în procedură de deficit excesiv şi încearcă acum un aranjament cu Comisia Europeană pe un termen mai lung. Dar o înţelegere de acest tip vine cu constrângeri şi primele dintre acestea se vor referi la „mai mulţi bani la buget“. De unde să strângă Fiscul mai mulţi bani? Sau la reduceri de cheltuieli. Ce faci, iei înapoi majorările de pensii pe care nici nu ai apucat să le dai?
Cel mai probabil vor fi majorate impozitele, cred mulţi economişti. Când va fi asta, alegerile vor fi trecut, PNL şi PSD vor avea un respiro de patru ani, aşadar degeaba ar putea să apară ceva proteste. Doar că majorând taxele şi impozitele sau tăind drastic din cheltuieli, guvernul s-ar putea trezi că aruncă ţara în recesiune. Şi cine va gestiona o recesiune? Cei care azi tac? Pentru că discuţia despre o ajustare fiscală a fost amânată sine die până cândva după alegeri. Nimeni nu ştie ce ar urma ea să presupună şi asta ar putea submina capacitatea statului de a avea acces la pieţe pentru acoperirea deficitului curent şi a celor care vor veni. În faţa acestei opacităţi, primele de risc ar putea creşte, a avertizat BNR, deci statul se va împrumuta mai scump apăsând şi mai tare pe grumazul datoriei publice.
Nu ne aşteptam la asta, au spus miercuri majoritatea economiştilor care au făcut prognoze şi au pariat pe o creştere economică mai bună. Acum situaţia este cea care este şi ar trebui ca cineva să vină cu un plan de criză. Dar nimeni nu se încumetă să o facă pe eroul providenţial.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
