Banking & Servicii financiare – Mediul de business din Braşov se uită cu optimism înainte, lipsa forţei de muncă încă pune piedici, dar antreprenorii sunt rezilienţi şi găsesc soluţii. Producţia trebuie valorificată, în primul rând pe piaţa locală, iar capitalurile companiilor ar sta mult mai bine în ţară decât în afară – Sinteza

♦ Antreprenorii din Braşov rămân optimişti şi rezilienţa îşi spune cuvântul prin diversificarea businessurilor, dar şi prin extinderea companiilor ♦ Braşovul este un oraş puternic, ceea ce transmite un sentiment de stabilitate şi potenţial de creştere ♦ Fondurile structurale vor crea oportunitatea de a creşte pentru companii, iar lipsa infrastructurii mari ar putea reprezenta un obstacol.

Mediul de business din Braşov se uită cu optimism pentru anul următor, în ciuda umbrei care persistă în ceea ce priveşte lipsa forţei de muncă, dar antreprenorii întotdeauna găsesc soluţii, ceea ce se vede prin capacitatea lor de a-şi diversifica busienssurile şi a-şi continua extinderea. Capitalul companiilor româneşti ar sta cel mai bine acasă decât în afară, iar producţia ar trebui să prioritizeze mai mult piaţa locală. Ca judeţ, Braşovul este puternic, ocupă locuri cât mai aproape de vârf în anumite statistici ale bancherilor, ceea ce transmite un sentiment de stabilitate, dezvoltare şi potenţial de finanţare a companiilor din zonă. Acestea au fost câteva din ideile desprinse în urma discuţiilor purtate atât cu mediul de afaceri din judeţul Braşov, cât şi cu bancherii prezenţi în cadrul conferinţei ZF Investiţi în România, organizată de Ziarul Financiar împreună cu CEC Bank la Braşov.

Gabi Pralea, director, Direcţia de adminis­trare a reţelei teritoriale a CEC Bank, a spus în cadrul conferinţei că anul 2025 trebuie să îl privim cu optimism, iar unul din susţinătorii importanţi pentru companii vor fi fondurile structurale.

„Eu cred că 2025 va fi un an pe care trebuie să-l privim cu optimism, atât în ceea ce priveşte zona de retail, cât şi zona companiilor. Oportunitatea de a creşte va avea un susţinător foarte important în zona companiilor din fondurile structurale.“

„Sunt bancher de 20 de ani şi cea mai mare parte din această perioadă am intrat în finanţarea companiilor mari şi foarte mari. Nu am văzut nici un business privat care să intre pe pierdere operaţională sau finală din cauza cheltuielilor cu salariile. Întotdeauna antreprenorii găsesc soluţii. Problema forţei de muncă este una reală, dar întotdeauna se găsesc soluţii“, a spus Gabi Pralea.

Din perspectiva lui Aurel Blaj, preşedinte, Cooperativa Agricolă Bio Carpathia, criza forţei de muncă se resimte în fermele zootehnice.

„Criza forţei de muncă o resimţim în fermele zootehnice pentru că nu o avem disponibilă. Fermele care au avut o bunăstare în anii anteriori şi-au trimis copiii la studii în străinătate şi astăzi nu mai au cui să lase fermele. Pe de altă parte, investiţia în robotizare şi în automatizarea proceselor din ferme a creat un necesar de personal super calificat pentru a face mentenanţa acestor robotţi. Avem 9 roboţi de muls, până la finalul anului vom avea 10 roboţi de muls. Braşovul este oraşul în care 1 din 10 români vor să locuiască. Consider că dezvoltarea Braşovului este datorată investiţiilor din sectorul imobiliar. Sunt cartiere întregi unde apartamentele sunt vândute, dar nelocuite pentru că sunt cumpărate de cetăţeni din afara Braşovului“, susţine Aurel Blaj.

În viziunea lui Neculae Stinghe, Director General şi Adminstrator, STS Trading (Bravcod/Peneş Curcanul), Braşovului îi lipseşte parte de infrastructură mare, iar forţa de muncă, cel puţin pentru businessul său, s-a reglat.

„Ce lipseşte Braşovului este partea de infrastructură mare. Braşovul încă nu are oportunitatea de a fi lipit de o autostradă. Autostrada care vine dinspre Sibiu se va opri la Făgăraş. Din punctul meu de vedere forţa de muncă s-a reglat, cel puţin la mine în societate. Am adus forţă de muncă şi din Vietnam şi Nepal. Nu mai exită fluctuaţie, tendinţă în masă de a migra spre Vest. În Braşov, salariile s-au echilibrat. Sunt undeva la nivelul de sus al ţării. Un muncitor necalificat de la mine are, cu tot cu orele suplimentare, 4.500 lei net“, consideră Neculae Stinghe.

În ceea ce priveşte Herbal Therapy Laboratories, unde Romeo Ungureanu este director, compania produce cosmetic, suplimente alimentare şi vitamine, având trei fabrici şi o secţie de ambalare în Republica Moldova şi România, iar după investiţiile făcute în Moldova, care au ajuns la 25 mil. euro, Romeo Ungureanu susţine că a reuşit să aducă capitalurile acasă, în România.

„Anul acesta am ajuns la o cifră de afaceri de doua ori şi jumătate mai mare decât anul trecut. Investiţiile în Moldova sunt undeva la 25 mil. euro, am cumpărat fabrica de medicamente de stat de la Chişinău. Am reuşit să aducem capitalurile acasă, în România. Încet, încet foarte mulţi români duc bani afară şi este greşti. Tocmai am desfiinţat o firmă din Elveţia. Sunt taxe foarte mari, pe care le plăteşti să îţi iei capitalul de acolo. România are printre cele mai bune condiţii pentru a aduce un capital şi pentru a investi. Noi avem produsele înregistrate în 38 de ţări, suntem o companie proactivă la export. Am înfiinţat companii unde nu am reuşit să exportăm şi n-am găsit clienţI“, spune Romeo Ungureanu.

Ionuţ Lianu, ofiţer-şef management active şi pasive, CEC Bank

► Ponderea agriculturii în PIB este mică, dar potenţialul industriei agroalimentare este foarte mare. Dintr-o perspectivă macroeconomică, trebuie să ne punem problema ca ţară unde putem să creştem, să ocupăm locuri pe lanţurile valorice.

► Locurile în care putem deveni competitivi în Europa sunt limitate. Noi înţelegem foarte bine ca bancă faptul că industria agroalimentară vine foarte bine în completarea agriculturii. Este 3% din PIB, dar industria agroalimentară mai poate să vină cu un 7% să ajungem la 10%. Cele mai mari dezechilibre pe care le avem noi ca ţară în balanţa comercială sunt produsele finite alimentare.

► Mult timp în România sistemul financiar nu a fost complet. Abia acum începem să avem alte tipuri de instituţii şi instrumente financiare, şi alte pieţe care să poată susţine şi zona de capital de risc. Dacă punem 100 lei, putem pierde iniţial 50, dar ceilalţi 50, aceia se înzecesc şi de acolo câştigăm. Genul acesta de business nu este pentru bănci pentru că băncile au în spate deponenţi. Genul acesta de investiţie îl pot face fonduri specializate.

► Ceea ce pot face băncile şi pe măsură ce sistemul financiar din România devine mai complex, acolo unde avem capital de risc adus prin diverse fonduri europene, naţionale şi se creează baza, fondurile proprii care lipsesc, acolo poate veni banca şi poate adăuga finanţare. Din punctul acesta de vede, în România, suntem abia la început. Şi noi băncile trebuie să ne uităm spre zona aceasta, cum se formează şi să venim practic continuând finanţare de unde se opreşte zona de capital de risc.

► Imaginaţi-vă dacă aveam o inflaţie de două cifre, ce ar fi însemnat şi o depreciere pentru o economie atât de deschisă cum e România. Cu cât inflaţia este mai ridicată sau rămâne la niveluri mai ridicate, evident că stabilitatea cursului este foarte relevantă. Pentru că inflaţia în România este la niveluri peste ce avem ca medie, ne aşteptăm în continuare la o stabilitate a cursului valutar, cel puţin pe un orizont de câteva trimestre de acum încolo.

► Dacă ne uităm pe seriile de date din ultimii 200-300 ani, o să vedem că de fapt ce s-a întâmplat în perioada aceasta, 2010-2020 este absolut excepţional. Noi ne aşteptăm ca dobânzile să se stabilizeze undeva mai aproape de nivelul lor de echilibru, media ultimelor decenii, deci mai sus decât în acea perioadă care a fost excepţional de jos. Eviden nu putem exclude şi scenariul în care ar coborâ la acele niveluri. Scenariul la care ne uităm noi este ca dobânzile să se stabilizeze undeva la 3-4% ca şi noua normalitate.

Gabi Pralea,  director, Direcţia de administrare a reţelei teritoriale, CEC Bank

► Am crescut cu peste 40% în ultimul an expunerea în sectorul agro, iar agricultura a fost domeniul pe care l-am finanţat cel mai mult. La nivelul judeţului Braşov, structural vorbind, ce am reuşit să finanţăm anul acesta se apropie de 50% în zona de agro şi agrobusiness. Într-adevăr la un moment dat derularea mai multor proiecte în paralel, de foarte multe ori este bine să existe mai mulţi finanţatori, mai ales într-o structură de cooperativă. Zona de agro din perspectiva CEC Bank este una strategică, în care alocăm foarte multe resurse.

► Noi privim zona de agro ca un tot, atât zona primară, cât şi zona de agrobusiness. A aduce valoare adăugată pe flux în România este miza pe care trebuie să o aducem. Dacă ne uităm la ceea ce facem noi în zona de finanţare a economiei suntem undeva la 45% spre 50% în zona de agricultură şi industrie.

► Pe agricultură, într-adevăr în zona Braşovului ajungem cu finanţarea agrobusinessului undeva la 47%, la nivel de ţară am crescut de la 20% structural, la 28%, în contextul în care noi am crescut finanţarea companiilor undeva la 10% până în luna septembrie.

► Pe partea de industrie să zicem că suntem structural cam în acelaşi range, undeva spre 18%. Avem zona de construcţii şi comerţ care susţine întregul ecosistem. Ideea de bază este să investim atât din mediul antreprenorial, cât şi din susţinerea pe care o avem din mediul bancar acolo unde se produce plusvaloare.

► Noi vom miza în continuare pe modelul hibrid, adică pe păstrarea reţelei teritoriale, care astăzi are 1.000 de unităţi dintre care 470 sunt în mediul rural, iar acest lucru vine cu AND-ul nostru ca bancă de stat care trebuie să susţină incluziunea financiară. Miza pe care o avem este să ne adaptăm atât la nivel de prezenţă fizică, dar foarte mult să aducem în centrul felului în care facem lucrurile cât mai multă tehnologie. Anul acesta am avut un avans de 63% în primele 9 luni al creditării în zona de persoane fizice. Partea şi mai interesantă este că peste 60% din ceea ce-am făcut în acest an se face astăzi la nivel de reţea într-un flux 100% digital. În maximum 10 minute se deschide un cont, în maximum 30 de minute se acordă un credit. Acest nivel de adopţie, cel mai ridicat este chiar în mediul rural.

► Eu cred că 2025 va fi un an pe care trebuie să-l privim cu optimism, atât în ceea ce priveşte zona de retail, cât şi zona companiilor. Oportunitatea de a creşte va avea un susţinător foarte important în zona companiilor din fondurile structurale.

Adina Călin, director produse, CEC Bank

► Braşovul pare un judeţ puternic, ocupă locul doi după Bucureşti în 2023 în tranzacţiile cu locuinţe. A avut peste 10.000 de tranzacţii. Este locul doi pe ţară la numărul locurilor de cazare. Putem să vorbim despre un judeţ turistic. Locul patru la numărul de salariaţi, care sunt înregistraţi în acest judeţ, după Bucureşti, după Cluj, după Timiş. Inclusiv noi la CEC avem centrul de Desaster Recovery, care este domiciliat în Braşov şi call-centerul nostru este domiciliat în Braşov. Aşadar, ne arată că este un judeţ care dezvoltă  foarte bine zona de business. Judeţul Braşov are o puterea de cumpărare peste media naţională. Se înscrie după Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş.

► Ţinând cont că acum a fost inaugurat şi Aeroportul Ghimbav, cu siguranţă cred că sunteţi într-o zonă foarte bună pentru că aveţi perspective de dezvoltare, inclusiv pe zona de investiţii străine am văzut că judeţul stă foarte bine. Până la urmă noi ne bucurăm să vedem zone ale României care sunt într-o continuă dezvoltare.

► Suntem o bancă care am ajuns pe locul 3 în sistemul bancar cu o creştere organică. Chiar în luna iunie 2024 am avut o creştere de 35% a activelor faţă de anul anterior în aceeaşi perioadă.

► Am acordat în primul semestru din 2024 peste 34.000 de credite către companii şi populaţie, undeva la 5,8 mld. lei, din care 4,3 mld. lei au mers către companii, iar 1,7 mld. lei a mers chiar către clienţi, companii noi care au venit către banca noastră. Acest lucru ne arată că până la urmă produsele şi serviciile băncii sunt de interes pentru companiile din piaţă.

► De asemenea, şi zona de creditare a populaţiei a înregistrat o creştere destul de bună faţă de anul anterior, de peste 60%, ajungând undeva la 1,5 mld. lei credite acordate populaţiei în primul semestru.

► Domeniile ţintă pentru CEC clar sunt partea de agricultură şi industria agroalimentară. Avem cred 20% din soldul creditelor noastre cu expunere în aceste domenii. Cred că pentru o companie mică poţi să lucrezi cu o singură bancă, dar când nivelul afacerii creşte, indicat este să nu ţii ouăle toate în acelaşi coş şi să lucrezi cu mai multe bănci pentru că aşa se împarte şi riscul. Dacă o bancă nu poate acorda o finanţare de tipul solicitat se poate apela la cealaltă, se poate face un mix permanent.

Romeo Ungureanu, director, Herbal Therapy Laboratories

► Producem cosmetice, suplimente alimentare, vitamine. Avem trei fabrici şi o secţie de ambalare în Republica Moldova şi România. Una dintre secţii este la Braşov. Cu ajutorul CEC Bank anul trecut am luat 1 mil. lei pe baza programelor privind IMM-uri. Anul acesta am ajuns la o cifră de afaceri de două ori şi jumătate mai mare decât anul trecut. Investiţiile în Moldova sunt undeva la 25 mil. euro, am cumpărat fabrica de medicamente de stat de la Chişinău. Am reuşit să aducem capitalurile acasă, în România.

► Încet, încet foarte mulţi români duc bani afară şi este greşti. Tocmai am desfiinţat o firmă din Elveţia. Sunt taxe foarte mari, pe care le plăteşti să îţi iei capitalul de acolo. România are printre cele mai bune condiţii pentru a aduce un capital şi pentru a investi. Noi avem produsele înregistrate în 38 de ţări, suntem o companie proactivă la export. Am înfiinţat companii unde nu am reuşit să exportăm şi n-am găsit clienţi

► Exportăm cosmetice, suplimente alimentare, medicamente. La cosmetic avem brandul Herbal Therapy. Producem la Botoşani emulgeluri, cu aplicaţii diverse, crème pentru varice, pentru rheumatis. Avem un laborator de cerecetări la Chişinău şi Botoşani. La Botoşani am găsit personal foarte bun. Avem mulţi ingineri tineri care învaţă. La Braşov a fost mai greu din punctul acesta de vedere, dar am adus specialişti din afară. La Braşov am creat departamentul de export. Practic pregătim să reluăm pieţele din Asia Centrală şi din Africa. Încercăm să ieşim cu brandul la export.

► La Chişinău  producem deocamdată suplimente alimentare, vitamine, dar avem linii complete gata la 99% pentru fabricarea de perfuzabile şi fiole. S-ar puteam să începem până în martie să producem fiole cosmetice şi serum. Suntem în curs de a încheia studiile de stabilitate la aceste produse cosmetice. Este o piaţă interesantă, mare.

► Povestea noastră are un motor care ne mişcă, utilizăm plantele crescute aici în România şi Moldova şi avem o capacitate de 9,2 tone capacitate de percolare extracte. Facem extracte de toate tipurile, utilizând 7-8 tipuri de solvenţi. Putem să exportăm , dar preferăm să producem pentru noi.

Neculae Stinghe, director general şi adminstrator, STS Trading (Bravcod/Peneş Curcanul)

► Acest an 2024 a început pe un trend pozitiv. Toată lumea este concentrată pe creşterea producţiei pentru că a început să crească consumul. Aş face comparaţie cu ceea ce am spus în urmă cu câteva luni legat de consumul de carne de curcan în România. Spuneam atunci că suntem la 600 de grame, acum am ajuns la 1,4 kg pe cap de locuitor pe an. Din păcate, creşterea nu vine din producţia proprie, ci din import pentru că noi nu am reuşit să ne dezvoltăm atât de mult pe măsură ce piaţa a crescut

► Suntem limitaţi. Motorul afacerii care este dat de abator este dimensionat corect, însă fermele de creştere sunt subdimensionate. La început ne-am bazat pe mici fermieri care treptat au renunţat. Au fost ferme care au fost create pe fonduri europene, iar după cinci ani le-au vândut sau le-au transformat.

► Noi acţionăm pe o piaţă globală, pe piaţa României. Din producţia de 14.000 de tone de carne anual, 11.000 sunt distribuite în România, 3.000 pe piaţa din UK şi Republica Moldova şi suntem cam peste tot prezenţi datorită contractelor favorabile pe care le-am încheiat cu marii retaileri. De curând am reuşit să ajungem la un consens cu Lidl care era unul din principalii importatori de produse alimentare, de carne de curcan respectiv în România. Oferim o carne fresh, nu mergem pe produse congelate.

► Sunt deja semne că această ramură auto încetineşte. Sunt chiar 2-3 intrări în insolvenţă de microîntreprinderi care făceau componente sau piese turnate pentru industria auto în Braşov, însă este înlocuită repede de alte activităţi, începând de la industria ospitalieră.

► Ce lipseşte Braşovului este partea de infrastructură mare. Braşovul încă nu are oportunitatea de a fi lipit de o autostradă. Autostrada care vine dinspre Sibiu se va opri la Făgăraş.

► Din punctul meu de vedere forţa de muncă s-a reglat, cel puţin la mine în societate. Am adus forţă de muncă şi din Vietnam şi Nepal. Nu mai exită fluctuaţie, tendinţă în masă de a migra spre Vest.

► În Braşov, salariile s-au echilibrat. Sunt undeva la nivelul de sus al ţării. Un muncitor necalificat de la mine are, cu tot cu orele suplimentare, 4.500 lei net. Masa se asigură gratuit.

Aurel Balj, preşedinte, Cooperativa Agricolă Bio Carpathia

► Am reuşit să ajungem la peste 23 mil. euro investiţii în fermele membrilor cooperatori. Am investit în tehnologie, robotizare, automatizare, astfel încât o fermă  să poată  fi menţinută activă de membri de familie. Am adus şi personal din Sri Lanka. Pentru că avem produse în retail, cererea de produse de calitate a crescut. Noua generaţie de consumatori primeşte foarte bine şi acceptă un preţ mai mare pentru produse de calitate. Preocuparea per ansamblu este bună pentru noua generaţie de consumatori

► Criza forţei de muncă o resimţim în fermele zootehnice pentru că nu o avem disponibiliă. Fermele care au avut o bunăstare în anii anteriori şi-au trimis copiii la studii în străinătate şi astăzi nu mai au cui să lase fermele.

► Pe de altă parte, investiţia în robotizare şi în automatizarea proceselor din ferme a creat un necesar de personal supercalificat pentru a face mentenanţa acestor roboţi. Avem 9 roboţi de muls, până la finalul anului vom avea 10 roboţi de muls.

► Braşovul este oraşul în care 1 din 10 români vrea să locuiască. Consider că dezvoltarea Braşovului este datorată investiţiilor din sectorul imobiliar. Sunt cartiere întregi unde apartamentele sunt vândute, dar nelocuite pentru că sunt cumpărate de cetăţeni din afara Braşovului.

► Zoothenia în România şi agricultura în general sunt bazate pe doi piloni investiţiile din fonduri europene şi subvenţii, dacă tai subvenţia într-o fermă astăzi acea fermă anul viitor se închide. Din punctul nostru de vedere nici proiectele de investiţii europene fără un partener bancar nu le poţi duce la final. Chiar luna trecută am pierdut un proiect pentru că un beneficiar nu a putut să asigure partea de co-finanţare bancară de 700.000 euro. Resimt un parteneriat foarte apropiat bancar. Noi avem în cooperativă 12-13 proiecte în implementare, dar lucrez cu 4 bănci. M-aş fi bucurat să lucrez cu o singură bancă, să îmi cunoască businessul şi să mă finanţeze pe toate componentele mele.