Robotul Minerva ca: 
Plafoanele de contractare pentru unităţile administrativ teritoriale (UAT-uri) trebuie ridicate obligatoriu de la 2 mld. lei la cel puţin la 3 sau 3,5 mld. lei anual, având în vedere că ele asigură lichiditate şi permit continuarea investiţiilor, susţine Mihai Tudorancea, managing director al TUD Group.
„Aceste împrumuturi din piaţa locală pentru proiectele care nu sunt europene, sunt strangulate de reglementările legale. În fiecare an este o limitare, care din 2020, de exemplu, este la 2 miliarde lei. Nivelul de capacitate de contractare la nivel naţional acesta, de exemplu, s-a terminat în luna mai. Deci 2 miliarde de lei sunt alocaţi întregii ţări. Cele şase primării ale municipiului Bucureşti plus PMB dacă fiecare accesează anual 150 de milioane de fiecare, care este capacitatea maximă permisă de lege? Plafonul acela s-a cam terminat. Plafoanele de contractare trebuie ridicate obligatoriu cel puţin la 3 miliarde sau 3,5 miliarde lei anual. Ele asigură lichiditate şi permit continuarea investiţiilor”, a detaliat el în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 2024.
Ce a mai declarat Mihai Tudorancea în cadrul evenimentului ZF:
• În luna mai, BCR a refinanţat o parte semnificativă a serviciului datoriei Sectorului 3, undeva la vreo 650 de milioane de lei, astfel că orice este posibil. Primăriile sunt susţinute de către întreg sistemul bancar local.
• Solicitările de finanţare din partea UAT-urilor sunt la un nivel foarte ridicat şi va fi şi mai ridicat. Începând cu anul 2020, veniturile primăriilor, ale consiliilor judeţene au crescut extraordinar de mult. Sursa principală sunt cotele pe impozit pe venit, au crescut cu cel puţin 50% astfel că capacitatea lor a devenit şi mai mare şi, totodată, a crescut şi capacitatea de a dezvolta proiecte, de a implementa proiecte, astfel că în momentul de faţă rulajul este optim, aş putea spune chiar la unele primării este extraordinar de mare.
• Capacitate de a lucra este foarte bună şi de a atrage fonduri la fel. Un proiect european obligatoriu are o componentă de cofinanţare, astfel că un 20%, 30%, 40% depinde de proiectul respectiv. Sunt şi proiecte care nu îşi găsesc finanţarea europeană şi astfel sunt necesare fonduri proprii, deci, implicit împrumuturi din piaţa locală.
• În acelaşi timp, şi tragerile trebuie şi ele optimizate. Anul acesta este primul an în care au permis guvernanţii să aibă direct acces la cash şi aceste plafoane de trageri au fost ridicate la 4,5 miliarde lei. Această decelerare pe companii s-au simţit într-o cerere mult mai mare pentru primării, astfel că costurile au scăzut semnificativ.
• Dacă aceste plafoane n-ar fi atât de limitate, banca ar putea să se implice mai mult în ceea ce înseamnă cash-flow efectiv de implementare al proiectelor şi astfel aceste corelări ar putea să se facă mult mai bine. Atunci când se de cotaţia de 1,25 marjă, ştim sigur că această marjă ţine pe o perioadă de şase luni, nouă luni.
• În ultimii patru ani, veniturile UAT-urilor au crescut cu cel puţin 50%, deci dacă înainte aveam undeva la un 16% – 15% grad de îndatorare acoperit, în momentul de faţă este şi mai jos. Capacitatea este foarte mare şi, în acelaşi timp, aş spune că modul în care primăriile au început să-şi dezvolte proiectele şi să-şi le implementeze sunt semnificativ îmbunătăţite. În multe oraşe lucrurile astea se văd şi fac diferenţa, de aceea au şi câştigat respectivii primari.
• Nu uitaţi că sunt necesare spitale, sunt necesare creşe, şcoli, grădiniţe, toate astea cine o să le facă? Primăriile trebuie să le facă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
