Robotul Minerva ca: 
♦ Băncile au reuşit în ultimii ani să se replieze destul de rapid, adaptându-se la noile realităţi şi au făcut faţă provocărilor de tot felul, bifând maxime istorice pe mai multe paliere ♦ În perspectivă, dobânzile şi ratele bancare vor continua să scadă, în tandem cu ajustarea inflaţiei, creditarea şi economia se pot revigora, iar consolidarea, restructurarea şi digitalizarea în banking vor continua ♦ Incertitudinile macroeconomice şi geopolitice persistă însă, fiind necesară susţinerea redresării economiei şi ajustarea deficitelor.
Sistemul bancar românesc a descoperit în ultimii ani mirajul cifrelor record, cu maxime istorice pe mai multe paliere, iar inflaţia şi dobânzile au început iar să scadă, ceea ce este de bun augur pentru revigorarea creditării şi a economiei.
Cu profit record, cu active ajunse la maxime istorice, cu continuare a creditării, cu solvabilitate mare, de peste 20%, şi cu lichiditate la cote ridicate, cu o rată de neperformanţă în scădere, sub 3%, sistemul bancar românesc face istorie.
În perspectivă, putem să vedem dobânzi mai mici la credite, rate mai mici, în condiţiile în care inflaţia continuă să scadă, stimulând astfel credi-tarea şi economia. Şi probabil că sistemul bancar va rămâne cu un profit consistent şi în 2024 după câştigul record din 2023. Iar consolidarea, restructurarea şi digitalizarea sistemului bancar pot merge mai departe. Cert este că persistă însă şi incertitudinile macroeconomice şi geopolitice, fiind necesară atât susţinerea redresării economiei (inclusiv prin revigorarea creditării), cât şi ajustarea deficitelor.
Privind retrospectiv, vedem că ultimul deceniu a fost marcat de recuperarea de după hard landingul din criza anterioară izbucnită în 2008/2009, urmată de o perioadă de creştere economică, pentru ca apoi să se ajungă în scenariul de soft landing, de aterizare lină, de încetinire a economiei şi a creditării, dar nu de recesiune.
A fost o perioadă lungă de stabilitate macroeconomică şi dobânzi mici, apoi au venit anii 2020, 2021, 2022, care au fost ani dificili, marcaţi de pandemie, cu o serie de restricţii, război la graniţă, criză energetică, inflaţie mare, creştere a dobânzilor şi a ratelor bancare, încetinire a creditării şi a economiei, creştere a deficitelor şi a datoriei – ani de stress test pentru întreaga economie. Iar acum vedem iar inflaţia şi dobânzile pe o pantă de scădere, în timp ce creditarea şi economia dau semne de revigorare.
Provocările nu au lipsit nici pentru sistemul bancar în aceşti ani în care consolidarea şi restructurarea au continuat, însă băncile au reuşit să se replieze destul de rapid, adaptându-se la noile realităţi, şi au ajuns să o ducă din ce în ce mai bine.
Profiturile sistemului bancar au urcat an de an la 5-6-7-8 mld. lei/an , pentru ca în 2022 câştigul băncilor să ajungă la un record de peste 10 mld. lei, iar în anul 2023 să urce spre vârful de 14 mld. lei. Acesta a fost cel mai bun câştig anual pentru bănci, un profit istoric. Comparativ, la final de 2013, băncile raportau un profit modest, după ce în 2012 marcaseră o pierdere de -2 mld. lei.
Maximele istorice au venit pe mai multe paliere în banking, astfel că anul 2023 s-ar putea delimita ca cel mai bun an din istoria României pentru instituţiile de credit, evoluţia favorabilă continuând şi în 2024.
Activele băncilor din România au avut o ascensiune aproape neîntreruptă de la an la an, dublându-se în ultimul deceniu, la un record de peste 800 mld. lei. Dacă în 2013 existau pe piaţa financiară autohtonă 40 de bănci cu active totale de circa 360 mld. lei, la finalul anului 2023 cele 32 de instituţii de credit existente raportau active cumulate record de 803 mld. lei.
În ultimul deceniu, economia şi creditarea au fost pe un trend preponderent ascendent, într-un mediu de dobânzi care au coborât la minime istorice până în 2020/2021, pentru ca apoi să revină pe creştere, iar din 2024 să scadă iar. Dar viteza economiei a depăşit viteza creditării, PIB-ul crescând mai repede decât stocul creditului privat. Astfel, creşterea economiei a fost susţinută de resursele populaţiei şi companiilor, şi într-o mai mică măsură de creditare. De altfel, România a ajuns la coada clasamentului european al intermedierii financiare, având cele mai scăzute ponderii în PIB ale activelor şi creditelor.
După un deceniu, PIB-ul României a ajuns în prezent mai mult decât dublu faţă de 2013 (Ă153%), trecând de pragul de 1.600 mld. lei, în timp ce creditarea a crescut cu doar 77%, soldul ajungând la 387 mld. lei în 2023.
La nivelul întregului sector bancar românesc sumele economisite în depozite au rămas la un nivel ridicat, fiind mult peste soldul creditelor, astfel că există resurse financiare de unde poate să fie susţinută creditarea mai puternic. Raportul credite/depozite scăzuse în decembrie 2023 sub 70%, la 67,8%, în timp ce în perioada 2007-2013 raportul dintre credite şi depozite depăşea 100%. Şi solvabilitatea băncilor – un indicator important analizat de BNR, care arată nivelul de capitalizare al băncilor de pe piaţa românească-, de peste 20%, mai mult decât dublă faţă de minimul recomandat de 10%, arată faptul că băncile pot face faţă mai bine unor şocuri şi că există resurse pentru a intensifica finanţarea economiei. Comparativ, în urmă cu un deceniu rata de solvabilitate era de doar 15%.
Dobânzile încasate de bănci la credite reprezintă principala sursă de câştig. Dobânzile la lei au sprintat puternic începând din a doua parte a anului 2022, în condiţiile în care şi inflaţia a explodat atunci, depăşind 16%, iar dobânzile au rămas ridicate şi în 2023, deşi inflaţia a mai scăzut. Dacă în urmă cu un deceniu, inflaţia era în jurul a 1%, în 2022 a urcat la două cifre, pentru ca apoi să coboare spre 6% în 2023 şi spre 5% în prima parte a anului 2024.
După anii de relaxare cantitativă de pe parcursul ultimului deceniu, a urmat înăsprirea politicilor monetare, BNR urcând dobânda-cheie la 7% în lupta cu inflaţia, iar acum băncile centrale au început să scadă din nou dobânzile. De la 4% în 2013, rata-cheie a coborât la minimul istoric de 1,25% în 2021 şi apoi a urcat la 7% în 2023, pentru ca vara anului 2024 să aducă startul relaxării monetare mult aşteptată de toată lume, rata-cheie scăzând la 6,75%.
O evoluţie favorabilă vedem şi pe piaţa valutară în ultimul deceniu. Cursul valutar leu/euro a fost stabil, urcând în ultimii 10 ani de la 4,5 la 4,97 lei/euro.
Pe de altă parte, una dintre problemele aduse de ultimii ani este accentuarea dezechilibrelor macroeconomice, deficitele şi datoria publică crescând substanţial faţă de situaţia din urmă cu un deceniu.
Deficitul de cont curent a ajuns să fie de circa 15 ori mai mare decât în 2013, ajungând în 2023 la 23 mld. euro, în timp ce datoria publică s-a triplat, urcând spre 800 mld. lei, iar datoria externă este aproape dublă.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
