25.8 C
București
duminică, aprilie 14, 2024

Banking & Servicii financiare – Noua preşedintă a BEI, la Bucureşti: Am acordat finanţări de 4,1 mld. euro anul trecut României, nivel istoric record – Sinteza

5 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Noi împrumuturi şi alte instrumente financiare angajate anul trecut s-au ridicat la 4,1 miliarde euro, reprezentând aproximativ 1,3 % din PIB-ul României, cu proiecte emblematice în domeniile: sănătate, întreprinderi mici şi mijlocii, infrastructură de transport şi acţiuni climatice.

„Proiectul include 26 de spitale în 16 judeţe (Bacău, Bihor, Braşov, Bucureşti, Constanţa, Covasna, Dolj, Harghita, Maramureş, Mureş, Neamţ, Prahova, Olt, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman) care au fost prezentate de către promotor, Ministerul Dezvoltării Regionale, şi sunt proiecte considerate eligibile de către Bancă în urma procesului standard de diligenţă.

Noi împrumuturi şi alte instrumente financiare angajate anul trecut s-au ridicat la 4,1 miliarde EUR, reprezentând aproximativ 1,3 % din PIB-ul României, cu proiecte emblematice în domeniile: sănătate, întreprinderi mici şi mijlocii, infrastructură de transport şi acţiuni climatice.

Nadia Calvino, noua preşedintă a Băncii Europene de Investiţii, care începe azi o vizită iîn România, a acordat un interviu Ziarului Financiar în care afirma că România a beneficit de finanări record în 2023.

„România a fost printre cei mai mari beneficiari ai finanţării din partea Grupului BEI în 2023 în raport cu dimensiunea economiei sale. Noi împrumuturi şi alte instrumente financiare angajate anul trecut s-au ridicat la 4,1 miliarde euro, reprezentând aproximativ 1,3 % din PIB-ul României, cu proiecte emblematice în domeniile: sănătate, întreprinderi mici şi mijlocii, infrastructură de transport şi acţiuni climatice. Totuşi, trebuie să reducem decalajul de investiţii dintre UE şi SUA, pentru a stimula competitivitatea, inovarea şi rezilienţa europeană. Am avut ocazia să fac un schimb de opinii cu privire la modul de realizare a acestui obiectiv într-o întâlnire recentă cu miniştrii de finanţe din UE şi Parlamentul European. Vizita mea în România face parte din discuţiile cu acţio­narii noştri pentru a ne modela priorităţile de viitor.“

Care este situaţia finanţării spitalelor regionale?  „Cele trei spitale regionale sunt în fază de implementare iniţială, o primă plată de 20 % din sumele împrumutate fiind făcută în luna ianuarie. Termenele de finalizare estimate sunt în perioada 2026–2027.“

„Proiectul include 26 de spitale în 16 judeţe (Bacău, Bihor, Braşov, Bucureşti, Constanţa, Covasna, Dolj, Harghita, Maramureş, Mureş, Neamţ, Prahova, Olt, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman) care au fost prezentate de către promotor, Ministerul Dezvoltării Regionale, şi sunt proiecte considerate eligibile de către Bancă în urma procesului standard de diligenţă. Valoarea totală a împrumutului este de 210,6 milioane EUR, din care 60 milioane EUR au fost vărsate până în ianuarie 2024“, a spus Calvino.

 

Citiţi interviul integral mai jos

 

Interviu cu Nadia Calviño, preşedinta Băncii Europene de Investiţii

Sorin Pîslaru, editor-şefZiarul Financiar, România

 

1. Ce poate face Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru a accelera creşterea economică în UE, având în vedere că SUA înregistrează în mod constant performanţe superioare în ceea ce priveşte dinamica PIB-ului?

Economia europeană a avut o redresare foarte puternică din 2021 şi continuă să înregistreze o creştere pozitivă, creând un număr mare de locuri de muncă într-un context deosebit de dificil. Am răspuns la provocări fără precedent, cum ar fi pandemia şi războiul din Ucraina, într-o manieră coordonată şi hotărâtă, fapt care ne-a permis să evităm cele mai rele scenarii.

În ciuda decelerarii economice recente în UE, economia românească se dovedeşte rezistentă, creşterea rămânând mai mare decât media UE şi şomajul mai scăzut. România este o economie cu un puternic potenţial de creştere, iar Grupul BEI joacă un rol important în mobilizarea de investiţii publice şi private, , ceea ce este esenţial pentru a stimula convergenţa veniturilor cu UE, pentru a ajuta firmele să profite de oportunităţi de tranziţie digitală şi ecologică şi pentru a răspunde nevoilor sociale precum educaţia şi sănătatea.

Anul trecut am semnat acorduri de finanţare în valoare de 88 miliarde EUR în statele membre ale UE27 şi în întreaga lume, sprijinind 400 000 de IMM-uri cu 20 miliarde EUR. Se aşteaptă ca noua noastră finanţare angajată anul trecut să creeze aproape 1,5 milioane de locuri de muncă numai în UE, până în 2027.

România a fost printre cei mai mari beneficiari ai finanţării din partea Grupului BEI în 2023 în raport cu dimensiunea economiei sale. Noi împrumuturi şi alte instrumente financiare angajate anul trecut s-au ridicat la 4,1 miliarde EUR, reprezentând aproximativ 1,3 % din PIB-ul României, cu proiecte emblematice în domeniile: sănătate, întreprinderi mici şi mijlocii, infrastructură de transport şi acţiuni climatice.

Totuşi, trebuie să reducem decalajul de investiţii dintre UE şi SUA, pentru a stimula competitivitatea, inovarea şi rezilienţa europeană. Am avut ocazia să fac un schimb de opinii cu privire la modul de realizare a acestui obiectiv într-o întâlnire recentă cu miniştrii de finanţe din UE şi Parlamentul European. Vizita mea în România face parte din discuţiile cu acţionarii noştri pentru a ne modela priorităţile de viitor.

 

2. Ce planuri are BEI pentru ca ţările din Europa de Est să reducă decalajul tot mai mare în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii, decalaj care este acum mult mai mare decât cel măsurat în termeni de PIB pe cap de locuitor?

BEI se angajează pe deplin să îşi mobilizeze resursele acolo unde este cea mai mare nevoie de ele, iar aceasta înseamnă că va investi masiv în statele membre ale UE din est şi din sud – şi îndeosebi în regiunile de coeziune. Anul trecut, cei mai mari beneficiari ai finanţării din partea noastră (ca pondere din PIB) au fost Estonia, România, Bulgaria, Grecia şi Lituania. Aproape jumătate din noile finanţări din interiorul UE s-au semnat pentru proiecte în aşa-numitele regiuni de coeziune, în care venitul pe cap de locuitor este mai mic decât media UE, fapt ce evidenţiază angajamentul nostru faţă de creşterea echitabilă şi faţă de convergenţa standardelor de viaţă şi a calităţii infrastructurii în întreaga noastră Uniune.

Doar pentru a vă oferi câteva exemple din activitatea noastră recentă: Recent am anunţat un acord de 335 milioane EUR pentru a facilita accesul la finanţare pentru IMM-uri şi fermieri din România, care va contribui la menţinerea locurilor de muncă şi a creşterii economice, precum şi a unui sector agricol european robust.

În plus, un obiectiv special pentru noi este sectorul sanitar promiţător din România, ajutând inovatorii şi industriile locale să se dezvolte şi să fie competitive la nivel global. Finanţăm şi, în mod esenţial, oferim şi consultanţă companiei Antibiotice, producător farmaceutic de vârf din România, pentru a-şi extinde capacitatea de producţie.

Suntem pe deplin conştienţi de faptul că condiţiile de lichiditate sunt mai dificile, iar ratele dobânzilor au crescut, nu numai în România, ci în întreaga Europă. Suntem deci hotărâţi să folosim întregul spectru al instrumentelor şi resurselor BEI pentru a facilita accesul la finanţare pentru IMM-uri şi să jucăm un rol anticiclic esenţial.

Ca peste tot în Europa şi în lume, BEI sprijină, de asemenea, o tranziţie ordonată şi echitabilă de renunţare la combustibilii fosili în România. Acest lucru este necesar pentru a asigura independenţa energetică a ţării. De la finanţarea panourilor solare de pe acoperişurile clădirilor industriale la introducerea de staţii de încărcare a vehiculelor electrice şi noi capacităţi eoliene şi solare, ne asigurăm că cetăţenii români vor beneficia de tranziţia ecologică. Şi bineînţeles, producerea de energie nucleară sigură şi curată este o componentă-cheie a strategiei Europei de a-şi atinge obiectivele climatice şi de a-şi elimina dependenţa de combustibilii fosili. În acest sens, BEI a anunţat recent o finanţare în valoare de 145 milioane EUR pentru a sprijini construirea în Romania a primei instalaţii de eliminare a tritiului din Europa. Proiectul va ajuta la protejarea mediului şi a sănătăţii personalului care lucrează cu instalaţiile nucleare.

Pot să vă promit că acest angajament privind coeziunea socială şi teritorială, precum şi finanţarea investiţiilor din Europa de Est va continua şi în anii următori.

 

3. Ce măsuri trebuie să ia România pentru a accesa cât mai mult posibil din fondurile BEI disponibile?

Serviciile de consultanţă din cadrul BEI sunt întotdeauna disponibile şi dornice să lucreze cu autorităţile locale şi guvernamentale şi cu alte părţi interesate pentru a le ajuta să pregătească şi să iniţieze proiecte, care combină adesea finanţarea BEI cu granturi de la bugetul UE, ceea ce permite, de asemenea, atragerea de capital privat. Avem o gamă largă de instrumente şi resurse pe care le punem la dispoziţia acţionarilor noştri, inclusiv guvernului României. Suntem aici pentru a servi şi promova interesele proprietarilor noştri, care sunt guvernele şi popoarele din Europa.

4. Cum poate BEI completa rolul băncilor comerciale locale, mai ales în condiţiile în care raportul credite/PIB este de 25 %, cel mai mic din UE?

Cooperăm strâns cu sistemul financiar local, furnizând finanţare pe termen lung în condiţii avantajoase, oferind o sursă de finanţare alternativă pentru proiecte care ar putea întâmpina dificultăţi în obţinerea de împrumuturi tradiţionale, împărţind riscurile prin acorduri de cofinanţare şi încurajând băncile româneşti să participe la proiecte pe care altfel le-ar putea considera prea riscante. Know-how-ul tehnic al BEI ne permite, de asemenea, să colaborăm cu băncile locale la structurarea şi implementarea de proiecte complexe, consolidând capacitatea acestora de a realiza investiţii la scară largă.

Numai luna trecută, am anunţat un acord cu Deutsche Leasing Romania IFN SA (DLRO) care va elibera o capacitate de creditare, care, la rândul ei va fi utilizată pentru a susţine întreprinderile mici şi întreprinderile cu capitalizare medie româneşti, precum şi fermierii. În cadrul acestui aranjament, DLRO se angajează să ofere împrumuturi noi în valoare de 439 milioane EUR către întreprinderi mici şi întreprinderi cu capitalizare medie într-o perioadă de trei ani. Aproape 30 % din finanţare va fi alocată proiectelor care contribuie la acţiunile climatice şi la durabilitatea mediului.

 

5. Cum poate fi explicată creşterea împrumuturilor de la BEI pentru România: 8 proiecte în valoare de aproximativ 700 milioane EUR în 2021, 16 proiecte în valoare de 1 miliard EUR în 2022, şi 24 de proiecte în valoare de circa 2,5 miliarde EUR în 2023?

Permiteţi-mi să subliniez faptul că finanţarea Grupului BEI în România în 2023 depăşeşte 4 miliarde EUR! Creşterea împrumuturilor acordate României reflectă angajamentul nostru de a sprijini dezvoltarea ţării şi de a aborda principalele priorităţi. Creşterea împrumuturilor poate fi explicată prin intensificarea colaborării dintre BEI şi autorităţile române, propuneri de proiecte de succes care îndeplinesc criteriile noastre şi o concentrare reciprocă asupra unor sectoare esenţiale pentru dezvoltarea durabilă.

De exemplu, din perspectiva creditării, o cerere de finanţare de 4 miliarde EUR a fost primită de Bancă în septembrie 2022 pentru a cofinanţa proiecte Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi, de-asemnea, proiecte sprijinite de bugetul UE în sectoarele transporturilor şi sănătăţii. Două operaţiuni, autostrăzile A7 şi A3 cu cofinanţare totalizând 1,4 miliarde EUR, au fost deja aprobate în 2023. Din această sumă, 800 milioane EUR s-au acordat în 2023 (200 milioane EUR pentru autostrada A3 şi o primă tranşă de 600 milioane EUR pentru operaţiunea A7). A doua tranşă pentru autostrada A7, în valoare de 600 milioane EUR, s-a semnat în februarie 2024. Şi există două proiecte feroviare, Caransebeş–Arad şi Cluj-Napoca–Episcopia Bihor, ambele în prezent în curs de semnare, după ce Board-ul a aprobat proiectele în februarie 2024. Acestea sunt operaţiuni care reflectă priorităţile ţării şi importanţa conectivităţii între regiunile de coeziune din Europa.

În total, BEI a angajat aproape 19 miliarde EUR în finanţarea pentru 193 de proiecte în România de la începutul operaţiunilor noastre în această ţară în 1991. Urmează mult mai multe iniţiative în lunile şi anii care vor urma.

6. Care este situaţia cu finanţarea de 250 milioane EUR din aprilie 2021 pentru spitalul regional din Iaşi, de 305 milioane EUR din noiembrie 2021 pentru spitalul regional Cluj şi de 368 milioane EUR din aprilie 2022 pentru spitalul regional Craiova? Au fost vărsate fondurile, şi când vor fi finalizate spitalele?

Toate proiectele de infrastructură mari din Europa au fost afectate de urmările pandemiei asupra economiilor noastre, dar cele trei spitale fac progrese constante. Au fost finalizate proiectele şi a fost atribuit un contract iniţial de construire şi, sunt încântată să o spun, am făcut prima plată luna trecută. Ştim cât de importante sunt aceste proiecte pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale din România, nu numai pentru pacienţii care vor beneficia în mod direct, ci şi pentru doctori şi asistente care altfel ar putea fi tentaţi să meargă să lucreze în spitale moderne din alte părţi ale UE. Prin urmare, suntem absolut hotărâţi să sprijinim până la finalizare aceste proiecte, precum şi celelalte 26 de proiecte de centre medicale mai mici pe care le avem în România.

Cele trei spitale regionale sunt în fază de implementare iniţială, o primă plată de 20 % din sumele împrumutate fiind făcută în luna ianuarie. Termenele de finalizare estimate sunt în perioada 2026–2027.

Proiectul include 26 de spitale în 16 judeţe (Bacău, Bihor, Braşov, Bucureşti, Constanţa, Covasna, Dolj, Harghita, Maramureş, Mureş, Neamţ, Prahova, Olt, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman) care au fost prezentate de către promotor, Ministerul Dezvoltării Regionale, şi sunt proiecte considerate eligibile de către Bancă în urma procesului standard de diligenţă. Valoarea totală a împrumutului este de 210,6 milioane EUR, din care 60 milioane EUR au fost vărsate până în ianuarie 2024. Informaţii suplimentare privind aceste proiecte pot fi solicitate la Ministerul Dezvoltării Regionale.

7. Pe ce tipuri de proiecte de investiţii ar trebui să se concentreze România în perioada următoare? Cum poate reduce mai rapid decalajele în ceea ce priveşte infrastructura, asistenţa medicală şi educaţia în comparaţie cu ţările occidentale?

BEI este instituţia financiară a UE şi urmărim îndeaproape proiectele propuse în contextul acordurilor României cu Comisia Europeană. Pe baza experienţei pe care am acumulat-o de-a lungul a 65 de ani în finanţarea proiectelor de infrastructură de pe întregul continent, putem oferi consultanţă cu privire la cea mai bună modalitate de a vă duce planurile la îndeplinire. Banca a fost înfiinţată în 1958 pentru a ajuta regiunile mai puţin dezvoltate să prospere. Experienţa ţării mele, Spania, arată puterea transformatoare a fondurilor UE.

Principalele priorităţi sunt stabilite în programele de investiţii convenite cu Comisia Europeană, iar BEI este pregătită să sprijine guvernul României cu cofinanţare şi servicii de consiliere pentru a se asigura că obiectivele şi termenele sunt îndeplinite.

8. Ar trebui să se menţină o proporţie între fondurile alocate unei ţări de către BEI şi ponderea acesteia în populaţia totală a UE, sau este necesar un echilibru pozitiv pentru ţările estice până când acestea ajung la nivelul de dezvoltare al ţărilor occidentale? Se aplică în prezent vreun indicator de alocare?

BEI ia în considerare, de obicei, diverşi factori pentru a asigura o distribuţie echilibrată şi echitabilă a fondurilor în toate statele membre ale UE: politica de coeziune, astfel încât să reducă disparităţile economice şi sociale dintre regiuni, nevoile de dezvoltare economică ale fiecărei ţări, obiectivele politicilor presupuse de proiectele în pregătire, precum Pactul verde european sau Agenda digitală şi acordurile specifice fiecărei ţări.



Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!