27.6 C
București
luni, aprilie 15, 2024

Banking & Servicii financiare – O mică armată de 300 de angajaţi are pe mână 20 de miliarde de euro, banii de pensie a 8 milioane de români. Un singur angajat are sub administrare 70 de milioane de euro – Sinteza

4 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Cele şapte companii care administrează economiile private de bătrâneţe a 8 mi lioane de salariaţi români au încheiat anul 2022 cu afaceri totale de 344 milioane de lei, în scădere cu 43% faţă de anul precedent, în timp ce profitul net s-a diminuat cu 65% la 87 mil...

Astfel, cei şapte administratori – NN Pensii, Allianz Ţiriac Pensii Private, Metropolitan Life Pensii Private, Aegon, Generali, BCR Pensii, BRD Pensii – au avut un an 2022 extrem de dificil în contextul în care pe de o parte acesta a fost primul an în care fondurile de pensii private Pilon II au înregistrat o scădere la nivel de randamente, iar pe de altă parte rezultatele financiare au fost în scădere faţă de 2021.

Aceştia sunt angajaţi ai celor şapte administratori de pensii private Pilon II În 2022, administratorii au avut afaceri de 344 mil. lei şi un profit net de 87 mil. lei l 1 mld. lei intră lunar în fondurile P2.

Un număr de 300 de specialişti în investiţii admi­nistrează 20 de miliarde de euro, adică au pe mână economiile private de bătrâneţe a 8 milioane de salariaţi români, într-un domeniu de activitate care este la fel de important precum cel al siguranţei energetice.

Cu alte cuvinte, un singur angajat din industria fondurilor de pensii private Pilon II are acum în medie sub administrare 70 mil. euro, investiţi în titluri de stat, acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti şi burse din afară, depozite bancare, private equity.

„Pe departamentul de investiţii, acolo este cea mai mare responsabilitate. Presiune este şi pe departamentul de plăţi, care sunt în continuă creştere ca volum pentru că necesită mult efort”, spune un angajat din industrie.

Să îmbătrâneşti este uşor. Trebuie doar să trăieşti suficient de mult. Iar peste ani, când se vor retrage din activitate, pensia celor mai mulţi români va fi formată din pensia de stat Pilon I şi pensia privată Pilon II, cea la care aceştia contribuie activ în mod obligatoriu cu 3,75% din salariul brut pentru ca 300 de angajaţi să investească şi să aducă performanţă şi randamente.

Cei 300 sunt angajaţi ai celor şapte administratori de pensii Pilon II din România, respectiv NN Pensii, Allianz Ţiriac Pensii Private, Metropolitan Life, Aegon, Generali, BCR Pensii şi BRD Pensii.

Printre sarcinile acestora se numără de la analiza unei companii în vederea deciziei de investire a zeci şi sute de milioane de lei, majorarea sau diminuarea unui plasament la companii din prima ligă bursieră, precum Petrom, Banca Transilvania, Romgaz, la realizarea de modele şi calculul unor multipli pentru comparaţie bursieră, voturile în AGA şi chiar scrierea scrisorilor periodice pentru a fi trimise către români.

Anul trecut, cele şapte societăţi au avut afaceri de 344 milioane de lei, aproape la jumătate faţă de anul precedent, şi un profit net de 87 mil. lei, minus 65%, din cauza scumpirilor accelerate care s-au reflectat atât în bilanţurile financiare cât şi în performanţa fondurilor.

Aceste rezultate nu influenţează performanţa fondurilor de pensii Pilon II, acestea fiind contabilizate distinct, însă arată că inflaţia galopantă nu i-a iertat nici măcar pe profesioniştii investiţiilor.

Cele şapte companii care administrează economiile private de bătrâneţe a 8 mi­lioane de salariaţi români au încheiat anul 2022 cu afaceri totale de 344 milioane de lei, în scădere cu 43% faţă de anul precedent, în timp ce profitul net s-a diminuat cu 65% la 87 mil. lei, potrivit calculelor realizate de Ziarul Financiar din raportările administra­torilor. Astfel, pe fondul unor comisioane mai mici din activitatea de administrare P2 ca urmare a scumpirilor accelerate care s-au reflectat în sens negativ atât în performanţa P2 cât şi în bilanţurile financiare, companiile au tras linie în 2022 cu afaceri mai mici cu 257 mil. lei faţă de 2021 şi cu un profit în scădere de la 245 mil. lei la 87 mil. lei.

Rezultatele financiare ale companiilor nu au legătură cu performanţele fondurilor pe care aceste companii le administrează. Dar cum s-a ajuns aici şi ce înseamnă aceste cifre?

„Explicaţiile sunt multiple“, spune Mihai Bobocea, purtător de cuvânt al Asociaţiei Pensiilor Administrate Privat (APAPR). „În primul rând, avem un puternic efect de bază: 2021 a fost un an record pentru situaţiile financiare ale administratorilor, graţie performanţelor excepţionale ale fondurilor de pensii, obţinute pe fondul recuperării pieţelor post-pandemie.“

În al doilea rând, contextul inflaţionist din 2022 a dus fondurile de pensii în zona de minim a grilei de comisionare din active (0,02% pe lună) – situaţie care e posibil să persiste, uitându-ne la datele macroecono­mice, şi pe parcursul lui 2023. „În al treilea rând, OUG174/2022, care a tăiat începând cu luna decembrie comisionul din con­tribuţie.“

Astfel, cei şapte administratori – NN Pensii, Allianz Ţiriac Pensii Private, Metropolitan Life Pensii Private, Aegon, Generali, BCR Pensii, BRD Pensii – au avut un an 2022 extrem de dificil în contextul în care pe de o parte acesta a fost primul an în care fondurile de pensii private Pilon II au înregistrat o scădere la nivel de randamente, iar pe de altă parte rezultatele financiare au fost în scădere faţă de 2021.

Cifra de afaceri a administratorilor este formată din comisioanele de administrare din activul net, în 2022 la jumătate faţă de anul precedent, şi din comisionul de administrare din contribuţiile plătite. Cel din urmă a fost eliminat în decembrie 2022 printr-o OUG propusă de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Comisionul de administrare din activul net este mai scăzut faţă de anul precedent întrucât nivelul acestuia diferă în funcţie de rata inflaţiei şi de rata de rentabilitate a fondului.

De exemplu acesta este de 0,02% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este sub nivelul inflaţiei, 0,03% pe lună dacă performanţa este cu până la un punct procentual peste inflaţie, şi ajunge până la 0,07% pe lună dacă rata de rentabilitate este cu 4 puncte procentuale peste rata inflaţiei.

Cum fondurile P2 au în principal titluri de stat în portofoliu, a căror valoare este diminuată într-un context inflaţionist, cum a fost 2022, acestea au avut randament negativ anul trecut, ceea ce s-a transpus şi în rezultatele financiare ale administratorilor.

„Luând în considerare explicaţiile 2 şi 3 de mai sus, este previzibil că nici 2023 nu va fi deloc un an uşor pentru administratori, este probabil că cifra de afaceri să continue să scadă, la fel şi profitul, daca vă exista vreunul. De altfel, aceste motive le-am invocat atât public, cât şi în discuţiile cu autorităţile în contextul OUG 174/2022, care a fost adoptata ignorând numeroase observaţii ale APAPR”.

În 2022, pentru prima oară de la lansarea din 2008 încoace, Pilonul II de pensii private obligatorii a închis pe scădere la nivelul unui an marcat de scumpiri accelerate, zile agitate pe piaţa de capital şi începerea războiului în Ucraina.

„Realist vorbind, administratorii sunt în continuare foarte bine capitalizaţi şi au în spate susţinerea unor grupuri financiare puternice, dar câte alte industrii ar putea face faţă fără probleme unor reduceri cu 43% a cifrei de afaceri şi cu 65% a profitului net? Nu în ultimul rând, trebuie menţionat că doar 2/7 administratori au reuşit să-şi recupereze investiţiile iniţiale în setarea companiei de administrare a Pilonului II, restul fiind în continuare pe minus. La nivel agregat, industria mai are încă aproximativ 280 milioane lei până să recupereze capitalul investit în ultimii 15-17 ani, de la începerea operaţiunilor din România”, spune Bobocea.

2022 este primul an pe care Pilonul II de pensii private din România îl încheie pe minus, cu o scădere medie ponderată de 3,75%, determinată în mare parte de scăderea valorii portofoliului titlurilor stat, acolo unde fondurile au circa 65% din active. Indicele Bloomberg referinţă pentru titlurile de stat emise de statul român în euro a avut minus 22% în 2022, iar cel care urmăreşte evoluţia titlurilor de stat în lei, minus 2,8%.

Cele mai recente date ale ASF, cele de la martie 2023, arată active de aproximativ 103 mld. lei faţă de 96 mld. lei în decembrie 2022 pentru toate cele şapte fonduri Pilon II.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!