Robotul Minerva ca: 
Încă de la Revoluţia paşoptistă, primul capitol important din istoria creării statului român modern, ideea de a avea o bancă naţională începuse să prindă contur. În Proclamaţia de la Islaz din 9 iunie 1848, citită de Ion Heliade Rădulescu pe Câmpia Libertăţii, se menţiona: „Popolul român cheamă toate stările la fericire, recunoaşte facerile de bine ale comerciului, ştie că sufletul lui este creditul, care niciodată n-a vrut să i-l înlesnească sistema trecută. Decretă dar o bancă naţională, însă cu fonduri naţionale”.
După mai bine de 30 de ani dificili, în 1880, România făcea cu adevărat paşi importanţi în direcţia modernităţii, fiind condusă de Carol I şi avându-l ca prim-ministru pe Ion C. Brătianu. La cârma Ministerului de Finanţe se afla Ion I. Câmpineanu, cel care urma să devină primul guvernator al Băncii Naţionale a României. Eugeniu Carada, astăzi recunoscut ca ctitor al Băncii Naţionale a României, întocmise un proiect de lege prezentat în Camera Deputaţilor pentru înfiinţarea unei Bănci de Scont şi Circulaţie, o condiţie fundamentală pentru o Românie modernă, o ţară în care, la acea vreme circulau tot felul de „monede străine, stricate şi găurite, şterse, cu o valoare redusă”.
Carada nu a fost însă singurul care a contribuit la fondarea instituţiei care avea să se afirme ca un pilon al economiei naţionale. Înfiinţarea Băncii Naţionale a României în anul 1880 a fost rezultatul colaborării dintre mai multe personalităţi ale epocii, cu viziuni diferite asupra dezvoltării economice a ţării, dar împărtăşind un obiectiv comun: transformarea idealului modernizării României în realitate.
Prin înfiinţarea băncii de emisiune, statul român a făcut un pas uriaş către normalitate, capitalism, progres, deschidere economică şi prosperitate.
Idealul exprimat în repetate rânduri de Ion C. Brătianu privind necesitatea întemeierii unei bănci naţionale s-a materializat pe 17 aprilie 1880, când legea a fost publicată în Monitorul Oficial. „V-am dat banca, păstraţi-o!”, a afirmat Ion C. Brătianu. După 144 de ani în slujba românilor, 144 de ani marcaţi de schimbări dramatice, războaie mondiale, crize economice, comunism, revoluţie şi pandemii, BNR rămâne un element cheie pentru dezvoltarea unei societăţi puternice şi un garant al stabilităţii economice, aşa cum şi-au imaginat-o fondatorii ei.
Bătrâna Doamnă a pieţelor financiare împlineşte astăzi 144 de ani.
La mulţi ani, Banca Naţională a României! Sunt onorat să fac parte din istoria ta!
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
