Robotul Minerva ca: 
Acum 20 de ani, plăţile se realizau pe supor thârtie, ne dădeam seama care bancă are cele mai multe plăţi prin dimensiunea sacului cu care venea să proceseze plăţile. Astăzi, vorbim despre instrumente extrem de digitale, fără prezenţa clientului în unităţile bancare, a spus Raluca Micu, Şef Serviciu Monitorizarea plăţilor şi instrumentelor de plată, BNR, în cadrul conferinţei organizată de ALB România, la sediul BNR, la care Ziarul Financiar este partener media.
„România este printre puţinele ţări în care instrumentele de debit, cec-uri şi bilete la ordin sunt în continuare utilizate, pentru că au această funcţie de credit comercial pe care o utilizează companiile în ziua de azi. Pentru că sunt instrumente foarte vechi, trebuia să le aducem şi pe ele în actualitate într-un mediu digital şi să facem primul pas spre digitalizarea acestui proces’, a mai spus Raluca Micu.
Ce a mai spus Raluca Micu, Şef Serviciu Monitorizarea plăţilor şi instrumentelor de plată, BNR
Vorbim despre cum s-a digitalizat fluxul de încasare a instrumentelor de debit. Nu sunt multe detalii aici. Aş vrea să punctez cât de important este utilizarea lor într-o formă digitală.
Avem astăzi 4 instituţii de credit care oferă acest serviciu clienţilor ş alte două care sunt în curs într-un proces extrem de avansat pentru a oferi acest serviciu. Ce se întâmplă mai pe scurt, în loc să mergem cu un instrument de acest fel în braţe la instituţia noastră de credit pentru a-l încasa el se poate scana şi se transmite prin intermediul canalelor securizate, de regulă internet banking, mobile banking, către plată, către încasare la instituţia de credit. Eliminăm astfel o interacţiune pentru a încasa acest instrument.
Nu putem vorbi despre digitalizarea instrumentelor de debit într-un mod accelerat. Au mai existat discuţii despre ceea ce ar presupune emiterea direct electronic a unora dintre aceste instrumente. Credem că acest proces trebuie făcut gradual, să existe o perioadă intermediară pentru a fi analizat acest flux şi trebuie realizate destul de multe analize din perspectiva capabilităţii tehnice, dar şi legislaţie primară, pentru că vorbim de anul 1936 când aceste instrumente se făceau pe o coală A4. Este o perioadă în care instituţiile au investit destul de mult.
Vorbim mult despre plăţi şi cum se schimbă. Este normal să ne adaptăm şi să oferim şi noi pe piaţa locală.
Acest proiect, RoPay, este un brand de ţară pentru o soluţie naţională de plată care să permită realizarea plăţilor instant înter persoane şi comerţianţi folosind telefonul mobil. Este un proiect care a început acum 4 ani, care aduce la aceeaşi masă întrega comunitate bancară, ARB şi transfond pentru a găsi cea mai bună variantă pentru a răspunde nevoilor companiilor şi consumatorilor de plăţi.
Aveam acest ecosistem al plăţilor instant încă din 2019 în România. Este bine cunoscut că nu a fost o adopţie rapidă. Abia acum avem 15 instituţii de credit care acoperă într-adevăr 90% din piaţă. Peste 50% din plăţile până în 50.000 lei se realizează pe infrastructura de plăţi instant.
Mai avem nevoie de o soluţie care să permită utilizarea acestei infrastructuri pentru plăţile între persoane şi pentru comercianţi. Aşa s-a născut RoPay. Este inspirat într-o bunăparte din ce am văzut în alte state membre, nordicii sunt cel mai bun exemplu, dar avem state precum Spania, Grecia, Italia, Ungaria, care au soluţii similare. Nu este un element revoluţionar, dar unul la care s-a muncit foarte mult.
Vorbim despre un brand de ţară, care permite realizarea plăţilor fără comisioane pentru consumatorul final. Permite integrarea în diverse modele de afaceri care aduce diversitate. Avem 1,3 carduri pe cap de locuitor, iar majoritatea plăţilor fără numerar se realizează prin card. Este nevoie pentru a avea o piaţă dezvoltată, o piaţă competitivă să avem şi alte soluţii care să permită realizarea de plăţi fără utilizarea numerarului. Cardul este un instrument solid, pe o infrastructură solidă, dar şi infrastructura de plăţi instant este la fel de robustă.
Pentru a scala şi a utiliza cu adevărat toate beneficiile aduse de această infrastructură era nevoie de o astfel de soluţie de plată la nivel naţional.
Credem că aceste modele se pot integra şi pentru succesul proiectului şi pentru a face din RoPay un brand de ţară ar trebui ca toate părţile să studieze acest proiect.
Avem deja două bănci care oferă această soluţie CEC Bank şi Libra, care oferă soluţia de plăţi între persoane utilizând codul QR şi alte 4 bănci care sunt într-un stadiu avansat, BRD, BCR, BT şi ING.
Suntem apraope de alte state, suntem într-o evoluţie accelerată. Dacă ne uităm comparativ cu alte state, creşterile la nivel naţional sunt mult superioare faţă de alte state. Creşterea o vedem din 2020 până în prezent. Un client o dată ce a inclus un instrument digital în comportament, îl păstrează.
Nu suntem fruntaşi la intermedierea financiară, incluziune financiar, dar avem o piaţă dinamică şi jucători care poate sprijini procesul de transformare.
Pentru noi, de exemplu Spania, pe modelele pe care se dezvoltă, Italia, unde ne dorim să îi urmăm în ceea ce priveşte Poşta Română de exemplu.
Eu sper că peste 1 an cel puţin plăţile cu un număr de telefon, să fie realizată cu RoPay şi nu printr-un jucător autorizat din altă ţară. Nu cred că vorbim de o transformare totală într-o perioadă scurtă, ci de o perioadă mai lungă. Nu avem o schemă naţională de plată cu cardul. Tranzacţiile se decontează prin infrastructura naţională.
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
