21.7 C
București
luni, iulie 22, 2024

Banking & Servicii financiare – România este pe muchie de cuţit. Cum vede Comisia Europeană anul economic 2024 – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

♦ Datele la trimestrul al treilea arată o evoluţie a economiei de doar 0,2%, faţă de T3/2022 ♦ Cum datele pe primele trei trimestre, an la an, arată o creştere de doar 1,1%, este imposibil ca economia să facă un salt de 2% în acest an, cum prognozează guvernul, având în vedere că aşteptările de la agricultură în T3 s-au dovedit neîntemeiate.

Asta înseamnă că deficitul bugetar se va majora puternic – Comisia Europeană  crede că el va ajunge la 6,3% din PIB în 2023 şi va continua şi în anul care vine până la 5,3%.

„Se preconizează o încetinire a creşterii PIB-ului real la 2,2 % în 2023, din cauza inflaţiei ridicate care restrânge veniturile disponibile reale, a condiţiilor financiare aspre şi a cererii externe mai reduse, urmată de o accelerare treptată pe parcursul perioadei analizate în previziuni.

♦ Datele la trimestrul al treilea arată o evoluţie a economiei de doar 0,2%, faţă de T3/2022 ♦ Cum datele pe primele trei trimestre, an la an, arată o creştere de doar 1,1%, este imposibil ca economia să facă un salt de 2% în acest an, cum prognozează guvernul, având în vedere că aşteptările de la agricultură în T3 s-au dovedit neîntemeiate.

Problema cea mai mare este că executivul a făcut o serie de promisiuni pe care nu şi le mai poate lua înapoi, iar reducerea creşterii economice înseamnă mult mai puţini bani la buget. În aceste condiţii, singura sursă de finanţare rămân împrumuturile, pentru că guvernul nu are de unde să taie cheltuielile. Asta înseamnă că deficitul bugetar se va majora puternic – Comisia Europeană  crede că el va ajunge la 6,3% din PIB în 2023 şi va continua şi în anul care vine până la 5,3%. Este un deficit enorm, care va pune presiune pe creşterea economică, pentru că banii împrumutaţi trebuie şi daţi înapoi.

Previziunile FMI privind deficitul arată că el va fi în acest an de 6% din PIB. Deficitele mari fac redresarea mult mai grea. Inflaţia rămâne foarte ridicată (în ciuda faptului că salariile cresc peste inflaţie), ceea ce duce la reducerea consumului.

„Se preconizează o încetinire a creşterii PIB-ului real la 2,2 % în 2023, din cauza inflaţiei ridicate care restrânge veniturile disponibile reale, a condiţiilor financiare aspre şi a cererii externe mai reduse, urmată de o accelerare treptată pe parcursul perioadei analizate în previziuni. Dată fiind inflaţia de bază persistentă (inflaţia fără preţurile energiei şi alimentelor – n. red.), se previzionează că scăderea inflaţiei totale se va intensifica doar în 2024 şi în 2025”, scriu economiştii Comisiei Europene în prognoza de toamnă 2023.

Prognoza actualizată a guvernului spune că inflaţia va fi de 7,4% la final de 2023 şi de 4,6% la final de 2024, dar, chiar dacă pentru economie inflaţia este o problemă, pentru guvern este bună, pentru că inflaţia umflă PIB-ul şi, astfel, ca pondere în PIB, deficitul bugetar şi datoria scad.

„Deficitul public este proiectat la 6,3 % din PIB în 2023, urmând să scadă la 5,3 % în 2024 şi la 5,1 % în 2025, datorită măsurilor de consolidare fiscală preconizate să fie implemen­tate în ianuarie 2024. Ponderea datoriei publice în produsul intern brut este previzionată să atingă 50,5% în 2025”, mai spun reprezentanţii Comisiei Europene.

Dinspre Guvernul României nu a venit în mod oficial nicio prognoză pentru deficitul bugetar de la final de an şi, în acest moment, ţinta oficială este de 4,4% din PIB. Chiar dacă, la 9 luni din an, deficitul este la 3,5% din PIB, este imposibil să mai ajungă la ţinta asumată de guvern, pentru că în ultimele luni din an se fac cele mai multe plăţi. Guvernul a încercat prin mai multe ordonanţe să plafoneze plăţile pe final de an, mai ales plăţile administraţiilor locale, dar facturile, odată tăiate, trebuie plătite. Dar asta nu înseamnă decât o rostogolire a poverii din 2023 în 2024.

Dacă execuţia bugetară nu a urmat bugetul iniţial şi cheltuielile au urcat mai repede decât veniturile, în loc să se întâmple invers, nici economia nu a ajutat guvernul.

Creşterea PIB a încetinit mai puternic decât erau aşteptările în trimestrul al treilea din 2023, iar analiştii financiari de la cele mai mari bănci din România şi-au redus drastic prog­no­zele. Spre exem­plu, Raiffeisen Bank are acum o prognoză de creştere economică de 1,5%, la fel ca prognoza ING Bank. Banca Transilvania a rămas la prognoza de creştere economică de 2,2%, dar menţionează că va revizui datele după ce apar datele detaliate despre evoluţia economiei în primele trei trimestre, adică pe 7 decembrie.

 



Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!