Banking & Servicii financiare – Să mai majoreze sau nu dobânzile? Să sufoce creşterea economică sau inflaţia? BCE are în faţă cea mai dificilă decizie de când a început să lupte cu scumpirile – Sinteza

Ameninţarea ca BCE să majo­reze pentru a zecea oară do­bân­zile atârnă deasupra celor cu credite, scrie presa irlandeză des­pre decizia de politică mo­ne­tară pe care o va lua joi banca centrală a zonei euro. Pentru irlandezi, majorările de dobânzi, instrumentul principal cu care Banca Centrală Europeană luptă împotriva inflaţiei, sunt un chin deoarece băncile lor cer printre cele mai mari dobânzi la credite din zona euro.

La polul opus, vânzările de retail din Ger­mania au scăzut cu 4,5% în primul semestru din cauza inflaţiei ridicate şi au continuat să se ducă în jos în luna iulie. Oprirea acestui motor de creş­tere face ca economia germană, cea mai mare din Europa, să alunece în recesiune, trăgând după ea întreaga economie europeană. Prin urmare, pentru Germania este important ca BCE să combată cât mai rapid şi eficient inflaţia. Apoi, germanul de rând, prudent cu da­toriile, vrea dobânzi mai mari pentru eco­nomiile pe care şi le păstrează la bancă.

Acesta este mediul în care oficialii BCE, prezidaţi de Christine Lagarde, trebuie să alea­gă joi ce fac cu dobânzile din zona euro, pe cine sacrifică şi ce este în interesul binelui comun. Va fi o decizie pe muchie de cuţit, cea mai dificilă de când a fost pornit actualul ciclu de majorări, scrie Financial Times. Ziarul vede în şedinţa de politică monetară de săp­tă­mâna aceasta ultima mare şansă din multe luni a „vul­turilor“ de la BCE, a celor care vor o politică monetară mai aspră, de a majora do­bânzile.

Ei se luptă în consiliul BCE cu „porumbeii“, cei pe care-i în­spăimântă mai mult recesiu­nea. Care tabără este mai puternică este greu de apre­ciat. Argumentele fiecăreia sunt solide. De aceea, analiştii sunt împărţiţi între „vulturi“ şi „porumbei“ în ceea ce priveşte anticiparea deznodământului şedinţei BCE. Dacă dobânda va fi majorată, va fi un salt de 25 de puncte de bază, cerut de faptul că perspectivele de creştere economică se degradează în loc să se îmbunătăţească şi că nu există dovezi clare că inflaţia de bază, de la calcularea căreia sunt excluse elementele vola­tile precum preţurile alimen­telor şi energiei, a atins punctul de vârf.

Problema BCE este că ma­jo­rările de dobândă sunt o armă cu două tăişuri. Ele descu­rajează creditarea şi consumul, frânând inflaţia, dar frânează şi creş­terea economică, un efect urmărit iniţial de banca centrală a zonei euro. Pentru economii cu anemie cronică şi supraîn­da­torate cum este Italia, încă o barieră pusă în calea creşterii eco­nomice este o mare proble­mă. Pentru Germa­nia, teama cea mai mare este de inflaţie, dar şi ea pare să fi căpătat o slă­biciune cronică. Des­pre economia germană se spune că a redevenit „bolnavul Europei“, cu inflaţie mare persis­tentă deşi economia stag­nează sau flirtează cu recesiunea.

Din cauza persistenţei inflaţiei şi a anemiei germane, Comisia Europeană tocmai a înrău­tăţit prognozele pentru întreaga economie a zonei euro. Iar în ceea ce priveşte pericolul revenirii inflaţiei, Spania arată că acesta nu poate fi ignorat. Inflaţia spaniolă, cu mult mai mică decât media UE, a accelerat de la 2,3% în iulie la 2,6% în august, după ce în pri­ma lună de vară a fost la 1,9%, nivel de invi­diat, sub ţinta urmărită de BCE. Noul episod de accelerare a scumpirilor a fost declanşat de creşterea preţu­rilor carburanţilor. Şi în alte state, cum ar fi Grecia, inflaţia ar putea reaccelera cu putere. De asemenea, dacă BCE temperează aştep­tările pentru noi majorări de dobândă, euro va tinde să se deprecieze, riscând să producă şi mai multă inflaţie prin scumpirea importurilor.

Moneda unică se depreciază faţă de dolar de opt săptămâni şi şi-a pierdut peste 4% din valoarea pe care a atins-o în iulie. Pariurile pe euro ale fondurilor speculative s-au redus ac­cen­tuat în august, ceea ce înseamnă că aştep­tările care domină sunt ca BCE să ia o pauză de la creşterile de dobânzi. Pieţele văd o proba­bilitate mai mică, dar deloc neglijabilă, de 40% ca BCE să majoreze joi dobânzile cu 25 de punc­te de bază, dobânda de referinţă pentru de­pozite fiind în prezent de 3,75%, iar cea pentru operaţiuni de refinanţare de 4,25%.

Astfel s-ar prelungi la zece episoade de creştere ciclul deja istoric de majorări de dobânzi, în care referinţele au fost urcate cu 4,25 de puncte procentuale din iulie 2022 şi până acum. Probabilitatea ca până la finalul anului instituţia să facă un astfel de pas este de 75%. Analiştii de la ING pariază pe o ultimă majorare în această săptămână. Alţii văd BCE efectuând ultima creştere în octombrie. Oricare va fi decizia, dezbaterile în consiliul de politică monetară vor fi încinse. „Creşterea este dezamăgitoare, dar şi progresul făcut în frânarea inflaţiei este limitat. Stagflaţia este un risc real în Europa“, rezumă situaţia, pentru Bloomberg, Mark Dowding, analist la RBC BlueBay Asset Management.