Robotul Minerva ca: 
Tranziţia energetică rămâne unul dintre cele mai delicate subiecte la nivel european, dar şi local, tot mai multe voci militând pentru nevoia de a se crea un echilibru între ţintele de sustenabilitate propuse de Comisia Europeană şi nevoia de a menţine preţurile la energie la un nivel care să asigure competitivitatea companiilor europene în faţa concurenţilor de pe alte pieţe. Aceasta este şi una dintre concluziile discuţiilor din prima zi a conferinţei ZF Power Summit 2025.
Cu atât mai mult cu cât România s-a confruntat în ultimele luni cu preţuri ridicate la energie şi nevoia de a importa gaze pentru a acoperi cererea internă în anumite momente, ceea ce subliniază urgenţa creşterii producţiei interne, dar şi a capacităţii de stocare, menţinând în paralel mixul energetic cu care se poate lăuda în prezent.
„Este nevoie de un echilibru între o tranziţie energetică ambiţioasă, dar care să protejeze competitivitatea UE, care şi-a redus deja emisiile de gaze cu efect de seră şi contribuie cu sub 5% din emisiile globale. Dar UE a avut o terapie şoc, care a dus la creşterea preţurilor la energie de 3-5 ori faţă de SUA. Nu ai cum să fii competitiv cu preţuri la energie de 3-5 ori mai mari decât alte pieţe cu care eşti în concurenţă“, a declarat ministrul energiei, Sebastian Burduja.
România s-a confruntat în ultimele luni cu preţuri ridicate la achiziţia de energie, deşi piaţa locală, spre deosebire de alte ţări, beneficiază de propria producţie de gaze naturale şi a înregistrat investiţii importante în energia regenerabilă. În încercarea de a explica această situaţie aparent paradoxală, participanţii la ZF Power Summit 2025 au enumerat o serie de motive: nevoia de creştere a producţiei interne, atât de gaze, cât şi de energie electrică, investiţiile în reţele şi necesitatea unei mai bune interconectări locale, dar şi regionale, nevoia de creştere a capacităţii de stocare, pe baterii şi în depozite de gaze, flexibilitatea, cadrul legislativ şi nu în ultimul rând liberalizarea pieţei locale.
„Ca să ai un preţ corect la energie trebuie să laşi piaţa liberă, pentru a se forma conform regulilor de economie. Poţi să ai o piaţă cuplată la UE, dar trebuie să ţii cont de realităţile politice-economice din ţară“, a spus Oana Ijdelea, managing partener la Ijdelea & Asociaţii.
Ministrul energiei, Sebastian Burduja, a anunţat recent că actul normativ privind noua schemă de sprijin pentru preţul la energie va fi pus în dezbatere publică în această săptămână. Propunerea va prevedea termene diferite pentru energie electrică şi pentru gaze. Scenariul de bază este continuarea actualei scheme pentru minimum 3 luni pentru energie electrică, iar pentru gaze pentru 12 luni.
Potrivit ministrului Sebastian Burduja, preţul la gaze a crescut cu 40%, la energie electrică de 25% la nivel european în ultimele luni şi ar fi fost „neînţelept“ pentru România să liberalizeze acum piaţa. „Ar fi fost creşteri la facturi de 60-100% la 95% din puncte de consum. Această perioadă tranzitorie ne permite să facem tranziţia etapizat. La gaze avem 12 luni să umplem depozitele şi să nu avem iarna viitoare creşteri mari. Iar la energie electrică, scopul a fost şi să creştem lichiditatea şi încercăm să stimulăm cât mai multe tranzacţii, să nu ne înghesuim toţi pe piaţa spot“.
Tot el a subliniat că piaţa va funcţiona corect pe termen lung doar dacă va creşte capacitatea de producţie şi dacă va exista o piaţă europeană transparentă. Nevoia de investiţii în creşterea producţiei a fost o temă recurentă în cadrul conferinţei, atât din partea reprezentanţilor autorităţilor, cât şi a companiilor.
„Trebuie să fim mult mai pragmatici, să fim realişti să vedem cum putem face drumul spre net zero şi să profităm de atuurile fiecărui stat. În România vedem că gazul şi energia electrică se combină pentru a ajunge la o tranziţie pertinentă. România are cel mai bun mix de energie, dar cel mai mare cost de echilibrare“, a spus Nicolas Richard, CEO ENGIE Romania.
Capacităţile de producţie şi cele de stocare sunt şi priorităţile Electrica pentru următorii ani. La care se adaugă zona de digitalizare, pentru că altfel riscăm să avem întârzieri semnificative pe zona de tehnologii emergente, a spus Alexandru Aurelian Chiriţă.
Pe un ton optimist, Miguel Antonio Jimenez, chief executive officer la AJ Brand, compară situaţia actuală din România cu cea din Spania, ţară care a investit masiv în capacităţi de producţie a energiei, strategie care s-a reflectat în final şi în preţ. „Preţul la energie este de trei ori mai mare decât în Spania. Dar acum şi România face investiţii şi în timp preţul va scădea. România este într-un moment bun să facă o strategie, să amplaseze simultan şi baterii de stocare, pentru că există tehnologia. România este foarte atractivă pentru investitori, are potenţial, are vânt, are soare, are cerere. E nevoie şi de investiţii în reţelele, pentru a prelua capacităţile noi“, a mai spus Miguel Antonio Jimenez.
Cea de-a 14-a ediţie de ZF Power Summit, cel mai important eveniment creat de ZF şi dedicat 100% energiei, reuneşte circa 80 de speakeri, pornind de la autorităţi, până la cei mai importanţi jucători din domeniu, consultanţi şi avocaţi. Sponsorii conferinţei au fost AJ Brand, ENGIE, Black Sea Oil&Gas, Ijdelea & Asociaţii, PPC, IDRI, BCR, Hidroelectrica, MOL, Nova Power (E-infra), Parapet, Photomate, Suciu Popa SCA, Tinmar Energy, ACUE, Adrem, Alive Capital, Bondoc & Asociaţii, Christof Industries, Eaton, Electrica Furnizare, Electromontaj, Enevo, Enexus Renewable Energy, E.ON, Eurowind, Evergent, Jinksolar, Greco Romania, Willis Tower, PNE, Filip & Company, Marsh, Procredit, Kinstellar, Distribuţie Oltenia (evryo-cez), NNDKP, BSOG, Wien Energie, Federaţia Patronală de Energie, Transelectrica, Renovatio, OMV Petrom, Waldevar, Mazars, Wiren, Simtel, Nuclearelectrica, Romgaz, PayU, Greenvolt, Horvath, Premier Energy, EPCM10, Senneville, Marriott.
Sebastian Burduja, ministrul energiei
► Este nevoie de un echilibru între o tranziţie energetică ambiţioasă, dar care să protejeze competitivitatea UE. UE a avut o terapie şoc, care a dus la creşterea preţurilor la energie de 3-5 ori faţă de SUA. Nu ai cum să fii competitiv.
► Vom avea 2.500 MW noi anul acesta, fără prosumatori, cel mai bun ani din ultimii 30 de ani. România a fost net exportator anul trecut, după mulţi ani.
► Pe energie electrică, proiectele pornite ar trebui să ne dubleze capacititatea până în 2032. Nu renunţăm la energia verde. Ieşim cu o schemă de CfD de 3.500 MW anul acesta, după 1.500 MW anul trecut. Programul nuclear de retehnologizare a reactoarelor, SMR, înseamnă încă 2.200 MW. Marile grupuri pe gaz, încă 3.500 MW. Hidroelectrica are 500 MW prin proiectele începute şi sper să avem Răstolniţa anul acesta, cu 30 MW.
► Avem o problemă cu lipsa interconexiunilor în centrul Europei. Ele sunt o prioritate de rang zero pentru UE şi mă aştept să fie alocate fonduri.
► Nu avem suficientă capacitate de producţie acum. Cred că a fost o eroare că am închis peste 7.000 MW producţie în bandă, mai ales cărbune, dar şi gaz.
► Preţul la gaze a crescut cu 40%, la energie electrică de 25% la nivel european în ultimele luni. Era neînţelept să mergem acum într-o piaţă liberalizată. Ar fi fost creşteri la facturi de 60-100% la 95% din puncte de consum.
Mircea Fechet, ministrul mediului, apelor şi pădurilor
► Ceea ce se întâmplă la Neptun Deep nu reprezintă o noutate din punct de vedere tehnologic. Nu este prima dată când se exploatează un astfel de zăcământ, ci s-ar putea să fie printre ultimele trenuri pe care România le-a prins.
► Securitatea energetică a României este prioritate zero şi toată lumea trebuie să pună umărul, să prioritizăm investiţiile pentru a nu rata finanţări sau a descuraja potenţiali investitori.
► România are un potenţial fantastic pe zona energiei regenerabile.
► În 2024 s-a modificat legea minelor, în sensul în care să putem exploata iazuri de decantare, halde moştenite din industria comunistă, depozite care au în compoziţie multe elemente foarte bune.
► Există cadrul legal, dar mai avem nevoie de investitori şi de decizia de a le exploata.
► Parcul auto din România este unul mult învechit faţă de media UE.
► Păstrăm şi în 2025 bugetele aferente programelor Rabla şi Rabla Plus prin care finanţăm autoturisme electrice sau cu combustie internă.
► România este obligată să finalizeze toate proiectele energetice unde a investit deja miliarde de dolari, pe care le-a abandonat la un grad de execuţie care depăşeşte în anumite situaţii 90%, dar trebuie să facă acest lucru cu respectarea tuturor exigenţelor de mediu.
Nicolas Richard, CEO, Engie România
► Auzim voci care spun că viabilitatea tranziţiei energetice este pusă sub semnul întrebării. Nu cred, totuşi, că s-a schimbat ceva fundamental. Acum, se pune un accent mult mai mare pe două componente, pe suportabilitatea preţului şi siguranţă, adică viabilitatea sistemelor.
► În România, plătim cel mai mare cost pentru dezechilibre şi, totuşi, avem un mix energetic diversificat şi echilibrat.
► Dacă vorbim de suportabilitatea preţului, trebuie să le reamintim tuturor că o factură este rezultatul dintre consum şi preţul unitar. Nu se vorbeşte încă suficient în România despre cum reuşim să diminuăm consumul acasă sau consumul tehnologic într-o uzină. Dacă eliminăm efectul temperaturii exterioare, noi consumăm mai mult decât cei din Europa de Vest.
► Cred în soluţia gas to power. Avem CCGT-uri care se vor face în România şi care, în mare parte, vor fi indispensabile pentru a produce în bandă. Dar, este important să continuăm să producem când este nevoie.
► Împreună cu Romgaz, ENGIE deţine un depozit de gaze naturale, Depomureş, în care am investit peste 40 de milioane de euro din fonduri europene pentru a maximiza capacitatea de extracţie.
Konstantin Mavros, CEO, PPC Renewables
► Suntem aici să continuăm investiţiile, am ajuns la o capacitate instalată de 1,3 GW şi suntem cel mai mare producător de energie regenerabilă din România. Vrem să depăşim 2 GW în următoarele 24 de luni.
► Avem un plan de investiţii de 10 miliarde de euro pentru Europa până în 2027, din care mai mult de 30% este dedicat României.
► Trăim o eră de gigaputeri, gigawaţi şi gigabytes. Lucrurile se schimbă. Factorii geopolitici, tranziţia energetică şi inteligenţa artificială influenţează concomitent economia şi politicile globale.
► Un search pe ChatGPT consumă de 8 ori mai multă energie electrică decât un search pe Google.
► Nu putem pune la îndoială că energia verde are cel mai scăzut LCOE (levelized cost of electricity) şi asta nu se va schimba. Vorbim de cea mai ieftină formă de energie şi asta e calea pe care trebuie să mergem la nivel global. Doar că trebuie să continuăm să construim tehnologii adiacente în jurul regenerabilelor.
► Tranziţia energetică va fi completă şi funcţională cu adevărat abia atunci când reuşim să acoperim vârfurile de dimineaţă şi de seară prin interconectare şi tehnologii variate.
Karoly Borbely, CEO, Hidroelectrica
► Anul trecut am reuşit să semnăm proiecte în valoare de peste 300 de milioane de euro. Anul acesta avem în plan să depăşim 500 de milioane de euro – aici mă refer la investiţii, retehnologizări, modernizări, lucrări de mentenanţă şi M&A: achiziţii, dezvoltări de surse de producţie, energie regenerabilă şi baterii (…) Continuăm cu investiţiile în retehnologizare, acestea vor influenţa preţurile la un moment dat.
► Suntem o piaţă conectată, în care orice sensibilitate la nivel regional ne afectează, suferim puţin în România pentru că nu avem capacităţi destule. Anul trecut s-au pus în producţie peste 1.200 MW, trebuie să menţinem şi să creştem acest ritm de a pune noi capacităţi în producţie – nu doar regenerabile, ci mai ales la cele în bandă. Acestea vor influenţa în mod dramatic preţurile energiei pe termen mediu şi lung.
► Au reuşit să vină companii şi din afară pentru că, după cum bine ştiţi, companiile care pot derula investiţii foarte mari în România au rămas foarte puţine.
Răzvan Popescu, CEO, Romgaz
► Fără o energie sigură şi un preţ competitiv este foarte greu să ai o industrie în creştere în România sau în Europa.
► În industria energetică investiţiile sunt pe perioade lungi. Trebuie menţinute proiectele, investiţiile, iar companiile care derulează aceste proiecte trebuie să aibă predictibilitate pentru a le putea implementa.
► Ne uităm la piaţa de îngrăşăminte din România. Un producător de gaze naturale are o sinergie interesantă cu un astfel de activ.
► Pe furnizare am prelungit cu 2 săptămâni licitaţia în vederea achiziţiei de soft şi estimăm ca în T3/2025 o să fim pregătiţi să intrăm cu primele oferte de furnizare.
► În momentul în care vom comercializa gazul din Marea Neagră, o vom face printr-o procedură transparentă, respectând toate prevederile legii offshore. Urmează ca această procedură să fie elaborată în cadrul sucursalei Romgaz Black Sea Limited.
► Nu avem nicio temere că în momentul în care va apare gazul din Marea Neagră nu vom avea cumpărători.
► Înainte ca o companie producătoare de gaz să înceapă aceste vânzări, stabileşte contacte cu jucătorii mari din zonă, cu traderii, cu consumatorii mari.
Miguel Antonio Jiménez, CEO, AJ Brand
► Ştim care sunt nevoile pe care trebuie să le acoperim pe partea de dezvoltare. Credem că suntem într-o zonă bună, producem multă energie verde pe care o aducem apoi în piaţă. Nu imediat, însă vom vedea destul de curând că preţurile se vor reduce. Aici, preţurile la energie sunt de trei ori mai mari decât în Spania.
► Au loc foarte multe proiecte în România, iar noi ne aducem contribuţia. Apoi, trebuie să balansăm timpii, astfel încât să fim mai flexibili. Credem că piaţa este bună, creşte, primim tot mai mulţi investitori străini care sunt interesaţi de piaţa din România.
► În România am dezvoltat 700 MW pe care i-am vândut în 2024. Continuăm dezvoltarea, avem în construcţie 1,3 GW.
► Aveţi potenţial, aveţi soare, capacităţi eoliene. Tot ce se poate face aici vine în beneficiul pieţei pentru că toate eforturile merg spre reducerea preţurilor.
► Trebuie să avem grijă cu reglementările şi să vedem o strategie clară din partea guvernului, să nu schimbe regulile. Pentru investitori nu este vorba despre bani.
Oana Ijdelea, managing partener, Ijdelea & Asociaţii
► Ca să ai un preţ corect la energie trebuie să laşi piaţa liberă. Să se formeze conform regulilor de economie. Poţi să ai o piaţă cuplată la UE, dar trebuie să ţii cont de realităţile politico-economice din tară
► Producţia de biometan nu se poate face din cauza unor blocaje legislative. Discutăm cu Ministerul Energiei şi ANRE pentru a vedea ce trebuie făcut. Ar fi o sursă alternativă de combustibil, dar trebuie modificate multe prevederi ale legislaţiei
► România ar trebui să prioritizeze resursele pe care le are şi să se concentreze pe ceea ce poate monetiza repede. Resursele de gaze naturale (nu doar cele din Marea Neagră), ci şi cele pe uscat (dincolo de Caragele).
► Pentru piaţa de energie aş face o dereglementare în maxim 6 luni. Aş găsi o altă modalitate de a susţine consumatorul vulnerabil, dar nu prin vouchere.
► Suntem în urmă la capitolul „garanţii de origine“, deşi avem un proiect de OUG care arată dorinţa ANRE pentru a avea o piaţă de profil din 2027.
Gábor Mozga, CEO, Mol România
► Grupul MOL şi-a stabilit strategia pe termen lung, numită „Shape Tomorrow“. Strategia a trecut deja prin multe stagii de reiterare. A pune sub semnul întrebării viteza şi relevanţa tranziţiei verzi pe piaţa românească este o direcţie bună. De asemenea, este lucru bun faptul că auzim factorii de decizie, politicienii şi liderii de industrie vorbind despre fapte şi nu despre vise. Asta ne motivează în România.
► Momentan ne concentrăm pe creşterea businessurilor de bază: retail, wholesale, bitum, cât şi produse petrochimice pe piaţa românească. Aceasta este prioritatea numărul unu.
► Rămâne în picioare obiectivul de a atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050. Viteza cu care vom ajunge acolo şi paşii pe care îi vom urma se vor schimba.
► România are unul dintre mai mari ritmuri de creştere din Europa, deci tentaţia de a investi este mare. Vedem oportunităţi aici, vrem să continuăm să creştem, să continuăm investiţiile pe care le-am început în urmă cu 30 de ani.
Joachim Steenstrup, global head of external affairs & strategy, Eurowind Energy
► Avem cam 60% din portofoliu proiecte pentru energie eoliană şi 40% proiecte pentru energie solară.
► Acum punem în funcţiune trei facilităţi şi cred că vom face cinci FID până la finalul anului pentru proiecte de construcţie noi. Deci vom face FID de 370 MW pentru anul acesta. Este un poriect solar de 220 MW care va intra în producţie mult mai rapid.
► Primim atenţie de la bănci pentru proiecte. Este adevărat că dobânzile sunt mai mari, dar cred că ar putea fi mai sănătos pentru piaţă.
► Ferma noastră solară de 60 MW ne-am dori să o facem cu capacitate de stocare. Vom avea o baterie solară de 117 MW/h. În general vrem să avem baterii pentru că vedem potenţial.
► Avem o rată de succes la nivel global de 40%.
► Oamenii pun la îndoială multe lucruri, dar cred că au realizat sau vor realiza că energia a devenit o armă. Este clar pentru majoritatea politcienilor că poziţia pe care Europa o ţine acum nu este sustenabilă, 60% din energie importată nu este sustenabil.
Alexandru Aurelian Chiriţă, CEO, Electrica
► Preţul energiei este într-o zonă stabilă acum. E normal să fie fluctuaţii. Trebuie să vedem cum ieşim din schema de compensare. Pentru a nu exista un impact real negativ asupra consumatorului final.
► Pentru comunităţile de prosumatori avem nevoie de reglementare. Nu avem o acoperire suficientă pe smart meters, smart grid. Investiţiile sunt în curs. Va dura 2-3 ani până vom vedea beneficiile lor.
► Vom avea o emisiune de green bonds, de 500 mil. euro, în luna iulie. Care vor fi investiţi în tranziţia energetică. Într-o singură tranşă şi banii să meargă direct în proiectele de investiţii.
► Am obţinut şi o finanţare de 200 mil euro de la BEI în decembrie 2024.
► Principala resursă de care avem nevoie este cea umană. Şi presiunea este foarte mare, e greu de găsit personalul pentru că nu am fost pregătiţi pentru acest moemnt.
► Capacităţile de producţie şi cele de stocare sunt priorităţile pentru următorii ani. Să fim atenţi ce facem pe partea de digitalizare, pentru că riscăm să avem întârzieri semnificative pe zona de tehnologii emergente.
Volker Raffel, CEO, E.ON România
► Dacă investim 1 miliard de euro în plus pe an în reţele putem avea un impact pozitiv direct şi indirect de 10 miliarde de euro pe an pentru PIB-ul României. Costul pentru finanţarea acestui milliard ar avea un impact de 3% în factura finală pentru client.
► Tot sectorul este pregătit să facă investiţii, avem bănci care sunt gata să finanţeze, studiile de fezabilitate sunt făcute, avem nevoie doar de un cadru de reglementare favorabil.
► Guvernul trebuie să ramburseze companiilor aproape 5 miliarde de lei pentru perioada 2023-2024 şi estimăm încă 3-4 miliarde de lei pentru primele două trimestre din acest an. Sunt furnizori care au nevoie neapărat să vină acum aceşti bani. Este inacceptabil că procesul de validare de plată nu a funcţionat pentru mai mult de un an.
► România a avut doar 6 luni de piaţă de energie liberalizată complet, angro, en detail, în ultimii 20 de ani.
► Trebuie să facem ceva în toată Europa, pentru că am fost dependenţi în ceea ce priveşte apărarea de SUA şi în ceea ce priveşte gazele naturale de Rusia şi nu mai trebuie să fim dependenţi. Trebuie să fim uniţi în Europa şi să cooperăm noi toţi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).
