22 C
București
luni, iulie 22, 2024

Energie – Sorin Pâslaru, ZF: Ce au în comun preţul ţiţeiului şi prăbuşirea Credit Suisse? În ambele cazuri în spate e Arabia Saudită. Ce semnale dau fluxurile de cereale, fluxurile de petrol şi fluxurile bancare asupra a ceea ce se întâmplă astăzi în lume din punct de vedere geopolitic? – Sinteza

3 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Preţul ţiţeiului a crescut luni cu 6%, până la 85 dolari pe baril, după ce un grup de ţări mari producătoare de ţiţei din zona Golfului, în frunte cu Arabia Saudită, a anunţat reducerea producţiei de petrol începând din mai cu un milion de barili pe zi.

Situaţia are efecte dure pe piaţa financiară, unde băncile centrale vor fi nevoite acum să rămână cu dobânzile sus pentru a contraataca inflaţia, tocmai când se punea problema unei pauze sau chiar a unei scăderi ca să uşureze întrucâtva situaţia băncilor americane şi europene care trec prin dificultăţi mari ca urmare a reevaluării titlurilor de stat...

Jumătate din bugetul Rusiei se bazează pe taxele la export pe petrol şi gaze, iar scăderea preţului a prăbuşit veniturile bugetare cu 25% pe primele două luni ale anului, în timp ce cheltuielile au crescut cu 50% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut din cauza războiului...

Dacă în cazul cerealelor tensiunile de pe pieţele mondiale s-au domolit ca urmare a extinderii perioadei de valabilitate a acordului de export din Odesa pe Marea Neagră a cerealelor ucrainene, de câteva zile decizia OPEC de a reduce producţia de ţiţei a reaprins vâlvătaia preţului barilului.

Preţul ţiţeiului a crescut luni cu 6%, până la 85 dolari pe baril, după ce un grup de ţări mari producătoare de ţiţei din zona Golfului, în frunte cu Arabia Saudită, a anunţat reducerea producţiei de petrol începând din mai cu un milion de barili pe zi.

OPEC şi Rusia, cei mai mari producători de ţiţei din lume, anunţaseră deja în octombrie o scădere a producţiei zilnice de 2 milioane de barili pe zi. Reducerea suplimentară anunţată luni a luat pieţele prin surprindere, după cum se vede din creşterea neaşteptată a preţului. Producţia globală de petrol este de circa 80 milioane de barili pe zi acum.

Situaţia are efecte dure pe piaţa financiară, unde băncile centrale vor fi nevoite acum să rămână cu dobânzile sus pentru a contraataca inflaţia, tocmai când se punea problema unei pauze sau chiar a unei scăderi ca să uşureze întrucâtva situaţia băncilor americane şi europene care trec prin dificultăţi mari ca urmare a reevaluării titlurilor de stat.

O altă consecinţă majoră pe care în mod sigur saudiţii au calculat-o este gura de oxigen oferită ruşilor pentru finanţarea războiului din Ucraina, în condiţiile în care pe primele două luni ale anului, cu barilul în scădere, Rusia deja începuse să consume zeci de miliarde de dolari din fondul de rezervă pentru cheltuielile bugetare.

Jumătate din bugetul Rusiei se bazează pe taxele la export pe petrol şi gaze, iar scăderea preţului a prăbuşit veniturile bugetare cu 25% pe primele două luni ale anului, în timp ce cheltuielile au crescut cu 50% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut din cauza războiului.

Decizia Arabiei Saudite este explicată de cotidianul de business american Wall Street Journal prin necesităţile uriaşe de finanţare ale proiectelor în care s-a implicat. Încurajaţi de profiturile de zeci de miliarde de dolari obţinute anual, saudiţii s-au aruncat în proiecte gigant precum construcţia unui Tech City în deşert de 33 de ori mai mare decât New York care ar urma să coste 500 miliarde dolari.

Saudiţii au nevoie de un preţ la petrol de circa 90 dolari -100 dolari pe baril pentru următorii cinci ani pentru a-şi finanţa aşa numitul plan Vision 2030 care să facă din această ţară o atracţie turistică majoră prin proiecte grandioase, iar un raport recent în care se estima că preţul ţiţeiului se va duce înapoi spre 50 dolari i-a determinat să treacă la acţiune.

Şi asta cu toate riscurile răcirii relaţiilor cu Statele Unite, interesate acum de un preţ mai redus la ţiţei pentru scăderea inflaţiei şi pentru a crea dificultăţi Rusiei.

O fi contat în această ecuaţie şi faptul că saudiţii aveau, prin fondul suveran, 10% din Credit Suisse, bancă preluată forţat de UBS pentru că altfel ar fi intrat în faliment? Prea mare coincidenţa. Şi prea legată de ruşi şi Credit Suisse, una din băncile principale de refugiu pentru elita moscovită care a prădat zeci de miliarde de dolari din Rusia în ultimele decenii şi le-a adăpostit în principal în Elveţia, Monaco şi Marea Britanie.

Dacă se mai adaugă la reinflamarea preţului petrolului şi o eventuală stopare a funcţionării coridorului de cereale din Marea Neagră, atunci inflaţia de 15%-20% va rămâne o realitate şi în 2024, nu numai în 2023.

Ca urmare a acordului ruso-ucrainian mediat de Turcia, din august 2022 până în prezent Ucraina a putut trimite la export 22 milioane de tone de cereale cu 1.300 de nave supravegheate de turci şi funcţionari ONU. China, Spania şi Turcia sunt principalele destinaţii, iar 44% din grâul exportat a mers în ţările cele mai sărace ale lumii. În martie 2023 acordul a fost prelungit, dar este neclar pentru ce perioadă. Ucrainienii spun că pentru 120 de zile, ruşii că doar pentru 60.

Specialiştii consideră că, fără acest coridor, tona de grâu ar putea ajunge rapid la 400 euro, nivel considerat dezastruos pentru Egipt sau pentru Tunisia. Grâul este cotat acum la Bursa franceză MATIF la circa 260 euro pe tonă, în creştere cu circa 10% faţă de sfârşitul lunii martie, imediat după anunţarea prelungirii acordului Coridorului Odesa.

În România, BNR tocmai a anunţat ieri menţinerea dobânzii de referinţă la 7%, cu toate că în comunicatul aferent dat publicităţii sunt subliniate riscuri semnificative. „Conjuctura economică şi socială este dificilă pe plan global, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari. Deosebit de relevante sunt deciziile de politică monetară ale Fed şi BCE, care fac neclare mişcările de capital, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune”, spune BNR.

Neuzual pentru o bancă centrală să admită „neclaritatea” mişcărilor de capital. Dacă sunt neclare pentru CA-ul BNR, înseamnă că înaintăm cu toţii cam în ceaţă. Iar în ceaţă, doar norocul te salvează de un aisberg.

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!