Nivelul inflaţiei pe pietele din Europa Centrală şi de Est este aşteptat să crească sau să rămână peste intervalele ţintă ale băncilor centrale până la finalul anului 2024, în conditiile în care luna aprilie a adus o revenire a creşterilor de preturi în Polonia, Cehia şi Ungaria, după un an în care rata inflatiei s-a diminuat peste aşteptări în regiune, arată o analiză a Allianz Trade.
În România, deşi a scăzut la 5,9% anual în aprilie, inflaţia a rămas, în continuare, cea mai ridicată din regiune. Până la finalul anului 2024 este de aşteptat ca inflaţia de consum în Polonia (4.6% anual în decembrie), Cehia (3.7%), Ungaria (4.8%) şi România (4.7%) să depăşească din nou intervalele ţintă ale băncilor centrale.
Pentru 2025 prognozele arată o diminuare treptată, cu excepţia României, unde acest lucru ar putea dura până la începutul anului 2026.
În ceea ce priveşte politica monetară, estimările aferente unui scenariu de bază sunt că Banca Naţionala a României va reduce cel mai probabil rata cu un total de 75 pp în a doua jumătate a anului 2024, ajungând la 6,25% la finalul anului.
”Totuşi, ritmul deficitului fiscal (situat deja la peste 3%, faţă de ţinta iniţială de 5% din PIB la finalul anului) ar putea deraia estimările noastre de mai sus. Confruntată deja cu o inflaţie greu de redus într-un an electoral în care reducerea cheltuielilor recurente ale Statului nu par să fie o prioritate, Banca Naţională s-ar putea vedea nevoită să amâne mult aşteptatele decizii de relaxare a politicii monetare. Inflaţia la finalul lunii Aprilie de 5.9% scade într-un ritm mai lent decât cel previzionat anterior. Un an agricol mai bun ar putea ajuta în domolirea inflaţiei însă cel mai probabil nu va putea compensa creşteri de cheltuieli bugetare de două cifre, motiv pentru care şi aşteptările rămân moderate.”, declară Mihai Chipirliu, CFA – Risk Director în cadrul Allianz Trade
La nivel regional, analiştii Allianz Trade preconizează că politica monetară va fi moderată până la finalul anului 2025, având în vedere perspectiva inflaţiei şi a băncilor centrale care vor menţine probabil ratele reale ale dobânzilor de politică monetară într-un secnariu pozitiv.
Pe lângă creşterea inflaţiei, există şi alte motive pentru o politică monetară prudentă în regiunea CEE în trimestrele următoare. Printre acestea se numără aşteptările unui ciclu de relaxare monetară moderat de către Fed şi BCE, incertitudinea preţurilor petrolului pe fondul crizei actuale din Orientul Mijlociu, precum şi creşterea salariilor şi politica fiscală relaxată în Polonia, Ungaria şi România.
În plus, indicatorii de activitate economică pentru primul trimestru determină perspective de creştere îmbunătăţite, impulsionate de cererea internă (în special în sectorul serviciilor), ceea ce înseamnă că ar putea fi necesar un stimulent monetar redus pentru 2024.
În acest context, este de aşteptat ca Banca Centrală a Poloniei, care a început ciclul de relaxare monetară în CEE cu două reduceri de rată în septembrie şi octombrie 2023, să menţină rata de politică monetară neschimbată la 5,75% cel puţin până în trimestrul trei al anului 2024.
Şi Cehia a redus rata de politică monetară cu un total de 175pp în ultimele şase luni, dar va încetini ciclul de relaxare monetară cu o scădere cumulată de 100pp, ajungând la 4,25% la finalul anului 2024. Ungaria a înregistrat până în prezent şapte reduceri de rată totalizând 525pp din octombrie 2023, dar ciclul de relaxare a fost deja încetinit în aprilie.
În 2025 sunt prognozate reduceri moderate ale ratelor în întreaga regiune, în linie cu scăderea inflaţiei, însă ratele de politică monetară vor fi probabil mai ridicate la finalul anului viitor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

