21.7 C
București
duminică, aprilie 14, 2024

Banking & Servicii financiare – Vacanţa de vară nu va aduce calm şi linişte pe pieţele şi în economiile din SUA şi Europa. Furtuna bancară din SUA se poate transforma într-o criză a creditului, iar inflaţia europeană nu se dă bătută – Sinteza

2 min read (textul complet), articol clasificat de Robotul Minerva ca: Profilare

Creați-vă propriul

dashboard de știri

informația - cheie, 24/7

100+

FLUXURI

Free

Parcurgi informația mai rapid!

Acoperi top 100 surse externe!

Publicat de

Articole din aceeași sursa

- Advertisement -cresterea vanzarilor

Sumarizare automata

Băncile au două opţiuni: ori oferă clienţilor dobânzi mai mari la depozite, micşorându-şi veniturile, ori nu oferă nimic şi privesc cum seifurile li se golesc de bani, spune un analist american.

Banii se duc acolo unde produc cele mai mari câşti guri, iar băncile nu sunt un astfel de loc, moti vul fiind că veniturile lor depind de aceşti bani.

Astfel, băncile au două opţiuni: ori oferă cli en ţilor dobânzi mai mari la depozite, mic şo rân du-şi veniturile, ori nu oferă nimic şi privesc cum seifurile li se golesc de bani, spune Reilly.

Băncile au două opţiuni: ori oferă clienţilor dobânzi mai mari la depozite, micşorându-şi veniturile, ori nu oferă nimic şi privesc cum seifurile li se golesc de bani, spune un analist american.

Criza bancară din SUA nu s-a ter­minat, avertizează un analist în ceea ce sună mai degrabă a ame­ninţare la adresa băncilor, care încă refuză să recompenseze de­po­zitele. Fed, banca centrală a SUA, a averti­zat şi ea că recenta furtună bancară poate crea blocaje de creditare de o asemenea amploare încât să poată frâna economia.

În acelaşi timp, în zona euro, oficiali de top ai BCE spun că pericolul inflaţionist este în continuare ridicat şi că dobânzile, cel mai pro­babil, vor continua să crească. Dobânzile mari sunt cele care au destabilizat sistemul bancar american. Prin urmare, în cele mai mari eco­nomii ale lumii răul s-ar putea să nu fi trecut.

O anchetă efectuată de Federal Reserve a găsit că băncile din SUA vor să înăs­preas­că condiţiile de creditare de tea­mă că creditele le vor aduce pier­deri, iar clienţii vor continua să-şi retragă depozitele, scrie Financial Times. Două analize separate, tot ale Fed, arată că instituţia este îngrijorată că fa­limentele Silicon Valley Bank, Signature Bank şi First Repu­blic din ultimele săptămâni vor conduce la restrângerea creditării pentru economie şi la degradarea valorilor activelor.

„O scădere abruptă a disponibilităţii cre­ditului va avea ca rezultat creşterea preţului finanţării pentru afaceri şi gospodării, ceea ce poate încetini activitatea economică“, se arată într-unul din documentele citate. Instalarea unei crize a creditului nu este scenariul de bază al Fed, ci este menţionată drept unul dintre cele mai mari riscuri pentru sistemul financiar. Însă pentru Fed nici prăbuşirea celor trei mari bănci regionale nu a fost în vreun scenariu prin­cipal, ci, dacă ar fi luate în considerare co­mentariile unor oficiali, o surpriză urâtă. Temerile băncii cen­trale sunt şi ale pieţelor.

„Criza creditului, sau cel puţin restrânge­rea creditării, a început“, spune Austan Goolsbee, pre­şe­dintele Fed Chicago. „Cred că se poa­te spune că rece­siu­nea este o posibilitate.“ De asemenea, Fed a a­vertizat şi asupra slăbi­ciu­nilor din sectorul imo­biliar comercial, spu­nând că magnitudinea corecţiei valorilor pro­prie­tăţilor ar putea fi „semnificativă“ şi de aceea poate duce la pier­deri. Una din cauzele principale ale proble­melor băncilor regionale americane sunt retragerile masive de depozite de către clienţi, în special de către cei cu depo­zite mari şi foarte mari. O parte mare din bani s-au dus la fonduri de piaţă monetară, care oferă randamente de 4,5%. Este un pariu bun, scrie pe Seeking Alpha Seeking Alpha Terence Reilly, fost trader, iar în prezent consilier financiar. „Dar încă mai avem în faţă o criză bancară“, continuă el.

Problema este că băncile oferă pentru ba­nii clienţilor dobânzi de 0%. Investitorii au rea­lizat că îşi pot transfera fondurile în altă parte, unde pot obţine câştiguri de 4,5%. Banii se duc acolo unde produc cele mai mari câşti­guri, iar băncile nu sunt un astfel de loc, moti­vul fiind că veniturile lor depind de aceşti bani. Astfel, băncile au două opţiuni: ori oferă cli­en­ţilor dobânzi mai mari la depozite, mic­şo­rân­du-şi veniturile, ori nu oferă nimic şi privesc cum seifurile li se golesc de bani, spune Reilly.

Seeking Alpha este un forum de analize şi comentarii destinat lumii financiare şi eco­no­mice, citit de traderi, investitori şi eco­no­mişti. Mulţi analişti, citaţi de instituţii media mari precum Bloomberg, spun că ce este mai rău din criza bancară americană încă nu a ve­nit. Dar la nivelurile de sus, cum ar fi condu­cerile băncilor mari şi Rezervei Federale, este mai mult optimism. Spre exemplu, şeful Fed Jerome Powell crede că economia, cea mai ma­re din lume, poate evita recesiunea. CEO-ul de la Standard Chartered spune că nu vede venind o recesiune mare. În zona euro, cele mai recente date sugerează că economia ger­mană, liderul regiunii, flirtează cu recesiunea, dovadă fiind scăderea producţiei industriale de 3,4% din martie.

Este cea mai mare contracţie din ultimul an. Evoluţia reflectă, printre altele, slăbiciunile sectorului auto. Dar astfel de date nu oferă o imagine clară a economiei. În urmă cu doar câ­teva zile mai toţi analiştii anunţau că Ger­mania a evitat recesiunea. În zona euro, o pro­blemă gravă care afectează consumul gospo­dă­riilor şi costurile companiilor este persis­ten­ţa inflaţiei la niveluri ridicate. Banca Centrală Europeană, la fel ca Fed, a răspuns prin creş­terea dobânzilor în speranţa că descurajarea consumului pe datorie va potoli creşterile de preţuri.

Fed a indicat luna aceasta că pune pauză majorărilor de dobânzi, speriată probabil şi de faptul că acestea au efecte mai puternice decât a prevăzut – falimentele bancare. BCE, care a început să acţioneze mai târziu contra inflaţiei, este departe de a fi adus sub control pericolul creşterii preţurilor. Economistul şef al BCE Philip Lane a spus că inflaţia, deşi se moderează, are încă destulă forţă şi de aceea persistă riscurile ca indicatorul să nu ajungă la ţinta dorită, de 2%, până în a doua jumătate din 2025, aşa cum arată prognoza băncii. În aceste condiţii, cei mai mulţi economişti prezic că BCE va mai efectua două majorări de dobânzi, în iunie şi iulie, fiecare de câte 25 de puncte de bază. Martins Kazaks, membru al consiliului guvernator al BCE, merge şi mai  departe apreciind că ciclul majorărilor de dobânzi nu se va opri în iulie şi că orice discuţii despre reduceri de dobânzi anul viitor sunt „semnificativ premature“.

 

Mai sus regasiți o reprezentare vizuală a conținutului articolului, o clasificare automată și un sumar al acestuia! Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (www.zf.ro).

Accesați aici articolul integral !

Fluxuri de știri

Articole recomandate

- Advertisement -dezvoltare afacere

Ultimele articole

Alege-ți fluxurile de informații!

Gratis!

 + Promovează-ți compania și oferta sa!